Îţi spun din ce-mi amintesc, că mi-e lene să caut pe net.
Se utilizează subjonctif:
1. după verbele: penser, croire, trouver, dire, considerer la formă negativă sau interogativă.
2. după vb sau locutiunile verbale care exprimă îndoiala
il est douteux
il est possible que
*se douter cere indicativ.
*il me semble que cere indicativ.
*il semble que cere Conj.
*il ne me semble que cere tot conjunctiv.
*il est probable que cere indicativ.
il est peu probable- conjunctiv.
*il parait que-indicativ
il ne parait pas-conjunctiv
*il est sur\certain\vrai\claire\evident dacă sunt aşezate la început de enunţ formă afirmativă cer indicativ.
Aşezate la început şi având formă interogativă sau negativă cer conjunctiv.
Folosim conjunctiv după verbele care exprimă teamă de peur que, de crainte que) şi după verbele care exprimă voinţă (preferer, vouloir, aimer etc).
Se foloseşte conjunctiv după anumite locutiunii.
por que
afin que
de peur que
de crainte que
de sorte que
de malgre que etc.
Modul conjunctiv exprimă îndoială, iar cel indicativ siguranţă.
Ah, da, am presupus că era vorba despre modul indicativ şi nu infinitiv cum ai scris în întrebare, că nu avea relevanţă.