Care ar fi atitudinea mai bună de urmat : indiferența la ceea ce spun dușmanii și cu ea bănuiesc că și respingerea, ținutul la distanță sau să le dai ceea ce spun?

Adică dacă cineva spune că ești rău. E mai bine să fii indiferent sau să-i arăți prin toate metodele posibile că are dreptate și îi poți face ceva?

Nu există atitudine mai bună, depinde de context.

Ciinii latra, caravana trece. Asta e un proverb de milioane, aplicabil in cazul de fata si nu numai.

Faci selecție. Dacă persoana e importanta ii arăți contrariul dacă nu, nu. Dacă persoana e inteligenta va înțelege dacă nu iarăși nu merita

Le incerci pe toate intr-o ordine anume. Daca nu cunosti persoana. Prima data incerci sa fi rezonabil cu el/ea. Daca nu ajungi nicaieri cu asta, il/o ignori. Si daca nici atunci nu rezolvi situatia, ii raspunzi cu aceeasi moneda, si daca lucrurile escaleaza, te retragi si chemi autoritatile.

Între cele două opțiuni aș alege indiferența, pentru că mi se pare fără sens să depun vreun efort în urma unor vorbe. Ar însemna să am ego-ul extrem de fragil.

În realitate aș trata ceea ce spun "dușmanii" ca pe orice altă informație: potențial utilă. Aș analiza părerea lor iar dacă mă pot folosi de ceva ca să devin om mai bun, încerc să extrag acea informație pentru beneficiul meu.

Oamenii te judeca indiferent de ce faci... Depinde de faptele tale daca le arati contrariul sau nu, dar nu arata nimanui in particular ca esti diferit/a. N-ai de ce. Daca ai prieteni si iti merge bine, vezi-ti de viata

Normal că indiferența este atitudinea cea mai bună. Tot ce zice omul nu este decât proiecție a propriei ființe.
Cine te face prost o face pentru că el se simte prost. Cine te numește rău o zice pentru că el se simte rău. Și așa mai departe. Totul este proiecție.