Pentru că sărăcia în general nu poate fi combătută decătre o persoană unică. Iar sărăcia personală poate fi combătută doar dacă ești educat și ai studii care să îți permită un venit care să te scoată din starea de sărăcie. Exemplu. La Pata Rât, ghetoul Clujului, sunt cam 500 de familii care trăiesc în condiții mizerabile, în containere fără baie, etc. Chiar dacă sunt capabile și muncesc, nu ajung să poată econimisi pentru un avans la o locuință decentă.
Regulile, permisiunile, cat castiga, cum castiga, cum este considerata persoana si interpretata munca ei, cum sunt asteptate eforturile din partea sa, ce se face in privinta ei. Scurt: e abuzata de spatiul in care vietuieste, munca/rasplata astea-s controlate in defavoarea ei.
Bogăția și sărăcia are o însemnătate care diferă de la persoană la persoană. Fiecare din noi știe cu ce și cu cât este mulțumit.
Bună.
În primul rând lenea, " lenea e cucoană mare care cere de mâncare ", în al doilea rând o situare familială precară ( lipsa banilor, a posibilităților, lipsa sprijinului, lipsa încurajărilor și a sprijinului moral / emoțional, certuri frecvente, băutura, lipsa preocupărilor familiei în acest sens, o mentalitate de genul " ziua dorm, noaptea fur ", dependențe precum: jocurile de noroc / drogurile. )
Un alt obstacol / piedică ar fi neintegrarea în societate, lipsa locurilor de muncă, lipsa posibilității de a urma o școală sau o calificare anume, neimplicarea autorităților / a statului, oraș vs. sat sau viceversa, traume emoționale, depresie & anxietate, o gândire de genul " statul trebuie să îmi dea de mâncarea, nu și de lucru! " etc...
In primul rand, oamenii din jurul ei. Sunt persoane cu o inteligenta sclipitoare, dar extrem de naive, care se invart intr-un mediu social toxic, ce-i influenteaza fiecare decizie.
PickMe întreabă: