O pisica de patru ani care o ajuta pe alta, de doi ani sa fete.aceasta fiind una din fiicele ei.imi pare rau ca nu erau la vremea aia posibilitati de a fotografia fenomenul. a fost interesant si emotionant totodata.si incredibil. o tinea cu dintii de ceafa si o calca cu picioarele din spate pe pantec de la mijloc spre coada.si aia tipa, si eu credeam ca e motan si vrea sa se imperecheze cu ea. si ma gandeam; ma asta e nebun nu vede ca e gestanta? dupa ce a iesit primul pisoias a mai ajutat-o la unul si apoi pe ceilalti doi i-a fatat singura.imi vine greu sa cred si acum dupa 25 de ani. dar asta e.
Cand aveam vreo 10 ani ma jucat cu cea mai buna prietena "de-a spioanele " si urmaream oamenii pe strada Ne-am lecuit numa` cand un baiat de vreo 18 ani a vazut ca-l urmarim si ne-a invartit in jurul cartierului de vreo zece ori )))
Cand eram mica venea uneori in orasul nostru de pe undeva de la tara la cumparaturi un om mai special, despre care se spunea ca are fata de bou.Pe de o parte parea amuzannt, pe de alta parte parea infiorator.Si copiii il stiau, se anuntau si ne tineam de el ca un card de creveti galagiosi, provocandu-l(nu te pune cu cruzimea si sadismul de care pot da dovada copiii!). Avea o palarie imensa pe cap, neagra, cu niste boruri f. largi si pe sub palarie avea o panza neagra care era fixata ca sa-i acopere fata.Pe sub panza se puteau distinge, mai ales cand vantul lipea de cap materialul cel negru, un fel de figura foarte deformata, imensa, avea un cap anormal, teribil si cred ca influentata de ceilalti copii ii distingeam botul prelung de bou.Ma rog, asa credeau toti...si mai nasol e ca se tineau dupa el, lumea se intorcea si isi faceau cu totii cruce, el trecea nepasator, copiii intindeau coarda si pentru ca vedeau ca nu sunt bagati in seama incercau sa-l atinga usor.Si,odata,unul tare indraznet l-a impins usor pe strada, din spate-cumva apoi s-a retras si m-a lasat pe mine ca o neroada proptita fix in dreptul lui, ca si cum eu l-am impins.Omul cu cap de bou s-a intors, parea f inalt poate si pentru ca eu eram f mica si atunci s-a uitat la mine de pe sub palariile lui valurite si negre. Avea ceva ca o privire, dar nu se putea distinge pentru ca era acoperit si acele secunde de tensiune au fost innebunitoare pentru mine. N-a spus nimic, iar, mai tarziu, comentand, rautaciosii spuneau ca nu poate vorbi, poate doar sa raga ca un bou, desigur!
cele mai teribile momente de ciudatenie pot fi si cele in care nu vezi efectiv motivul ci doar ti-l imaginezi si din confruntarea cu cele mai "creative" inchipuiri pe care ti le faci risti sa iesi inmarmurit de uimire :O
anonim_4396 întreabă:
sabin89 întreabă: