Care este adevărul? Experientele tale din care ai ramas cu frustrari, ratiunea care iti spune ca nu e asa?
Pai exista doua pareri personale:
1 - Cea subiectiva adica din punctul meu de vedere, prin prisma sistemului meu de valori.
2 - Cea obiectiva care nu are legatura cu mine personal.
De exemplu sa presupunem ca as fi f bogat, si ma intrebi ce partid e bun pentru tara.
Parerea subiectiva ar fi ca pentru noi PNL este bun. E bun ca...na, ne-ar permite sa fim bogati, sa avem 7 blocuri, sa avem averi, sa ne imbogatim mai tare, fiind eu in cauza sa zicem, normal ca PNL e bun.
Parerea obiectiva e ca nu e bun, pentru ca el niciodata nu tine cu oamenii de rand si deci pentru popor nu e bun, mai ales ca poporul e format majoritar din cei de rand.
Ceva de genul!
Sau "am dat de 50 femei nasoale ca si caracter".
Parerea personala este ca daca am dat de 50 asa, nu inseamna ca toate sunt asa, nu inseamna ca nu pot da ce ceva okey, sau ca altii nu pot da de ce va okey.
Treaba nu se limiteaza doar la persoana mea in lumea asta!
Sau "nu ma place nici una, deci femeile-s nasoale".
Gresit, nu inseamna ca daca nu ma place pe mine, nu place pe altii, si nu inseamna ca, cu aia pe care-i place nu se comporta okey.
Ori aia "aaa fa ma, uite, eu am avut ambitie, am facut, nu sta asa".
Aiurea, pai ala zice aiurea treaba, ca eu nu am psihismul lui ca sa-mi vina sa fac, sa dreg ca lui, deci sfatul lui e subiectiv si inutil, ca stiam si eu sa fac si sa dreg si ca trebuia ambitie.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Realitatea obiectiva nu se rezuma doar la experientele tale! Daca tu ai avut experiente care au dat frustrari, nu inseamna ca si altii la aceleasi intamplari or sa aiba frustrari, poate la ei iese bine.
Si nici pentru tine nu e ala adevarul, ca poate dupa alte doua experiente.
Gandesti rational si corect, dar cand iti exprimi.parerea personala?
Răspunde
Pai exista doua pareri personale:
1 - Cea subiectiva adica din punctul meu de vedere, prin prisma sistemului meu de valori.
2 - Cea obiectiva care nu are legatura cu mine personal.
De exemplu sa presupunem ca as fi f bogat, si ma intrebi ce partid e bun pentru tara.
Parerea subiectiva ar fi ca pentru noi PNL este bun. E bun ca...na, ne-ar permite sa fim bogati, sa avem 7 blocuri, sa avem averi, sa ne imbogatim mai tare, fiind eu in cauza sa zicem, normal ca PNL e bun.
Parerea obiectiva e ca nu e bun, pentru ca el niciodata nu tine cu oamenii de rand si deci pentru popor nu e bun, mai ales ca poporul e format majoritar din cei de rand.
Ceva de genul!
Sau "am dat de 50 femei nasoale ca si caracter".
Parerea personala este ca daca am dat de 50 asa, nu inseamna ca toate sunt asa, nu inseamna ca nu pot da ce ceva okey, sau ca altii nu pot da de ce va okey.
Treaba nu se limiteaza doar la persoana mea in lumea asta!
Sau "nu ma place nici una, deci femeile-s nasoale".
Gresit, nu inseamna ca daca nu ma place pe mine, nu place pe altii, si nu inseamna ca, cu aia pe care-i place nu se comporta okey.
Ori aia "aaa fa ma, uite, eu am avut ambitie, am facut, nu sta asa".
Aiurea, pai ala zice aiurea treaba, ca eu nu am psihismul lui ca sa-mi vina sa fac, sa dreg ca lui, deci sfatul lui e subiectiv si inutil, ca stiam si eu sa fac si sa dreg si ca trebuia ambitie.
Orce om rămâne cu teama sau frustrări după anumite experiențe neplăcute.Nebun sa fi sa nu recunoști.
Ratiunea. Odata ce ai ochii deschisi, nu mai ai nevoie de adevar, ca stii deja ca-i inutil.
Toate sunt adevăruri, cel puțin pentru tine.
Întrebarea pe care vrei să o pui este: ce vrei de la adevăr?
De acolo începe munca.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
