E interesant cum un raspuns prostesc, dar care exprima totusi o parere legitima, primeste atat de multa atentie, in schimb, un alt raspuns, care ar trebui sa indigneze pe oricine care pretinde ca are un elementar sentiment de bun-simt si omenie, este pur si simplu ignorant.
Hai sa-ti spun un banc pentru ca una dintre concluzii ne intereseaza ca raport cauza-efect.
"Un preot vrea sa arate enoriasilor exemple ilustrate ale pacatelor.
Duminica pune 4 limbrici in patru vase.
1. primul limbric in alcool
2. al doilea limbric in fum tigara
3. al treilea limbric in lichid seminal
4. al patrulea in apa curata
Tine slujba despre pacate, povesteste despre consecintele
lor si preotul arata limbricii din vase.
Limbricul din alcool era mort.
Limbricul din fum era mort.
Limbricul din lichidul seminal era mort.
In schimb limbricul din vasul cu apa curata era viu.
Preotul, multumit de lectia sa, intreaba:
- Ce invatatura putem scoate din ceea ce ati vazut?
Cineva ridica mana si spune:
- Cat timp bei, fumezi si faci sex, nu faci limbrici!"
Eu nu pun la punct raspunsuri care indigneaza, naiba stie ce reactii adverse putem intampina? Gen, il inconjuram pe inamic si el, in loc sa se predea, poate sa traga in toate partile.
Poti sa stii...
Pai se spune o pulență_____doua pulențe.
Nici opusul nu suna rau, pauperitate dar ma deruteaza un pic pluralul ca nu inteleg de ce saracia poate avea plural ( saracii ) pe cand pauperitatea pare a ramane la singular. Adica pauperitatea e asa "saracacioasa" ca nici plural n-are, frate! E superlativul de la saracie, cum ar veni?
Nu-i derutant, un pic?
E legat de ridicarea sărăciei la rang de virtute. Sau se dorește a fi un fenomen irepetabil; adică două pulențe merg, dar o pauperitate ajunge pentru toată lumea. Ca-n socialism.
Cuvintele sunt valoroase prin ceea ce inseamna dar tot cuvintele reusesc, nu stiu cum, ca-s asa mici, cateva litere ingramadite una in alta, reusesc sa intretina o tesatura nevazuta, savuroasa si vertiginoasa in acelasi timp, pentru ca au dedesubturi, cuvintele au niste tuneluri subterane care pornesc de la o propozitie si ajung la o cu totul alta propozitie, ca orasele vechi.
De aia imi plac atat.
Tu vad ca stii de aceste tuneluri subterane ale cuvintelor, de aia iti multumesc frumos ca mi-ai raspuns la intrebare, dupa atata timp, totusi...
La fel de expresivă și ghidușă ca întotdeauna. Indiferent de starea pe care o transmiți.