Bunatatea este un sentiment nobil, facuta de un om cu suflet bun, marinimos, intelept, cu ganduri curate.
Prostia este un sentiment opus bunatatii cumva, facut din miicimea sufleteasca a unui om rau, sau rau intentionat, meschin, care are scopuri ascunse sa insele, sau sa rada/batjocoreasca pe cineva.
(Asta ca sa explic pe intelesul unui copil).
Cand esti bun, oferi ceva cuiva din propria initiativa, fara sa iti ceara ceva acea persoana, sau ajuti pe cineva, fara ca acea persoana sa iti ceara. Prostia intervine atunci cand ajuti pe cineva, si acea persoana nu apreciaza, dar tu tot ajuti in continuare, iar persoana aia te ia de prost, iar tu ajuti crezand ca daca ajuti esti bun, dar esti prost, pentru ca nici macar un "multumesc" nu primesti, si nu esti deloc apreciat pentru ceea ce faci, dar tu tot o faci in continuare. Si mai sunt si alte cazuri de prostie. Prea multa prostie in lumea asta ca sa fie explicata.
Diferenta este ca prostul este prost mereu iar omul bun desi este bun mereu nu tot timpul este prost
Cuvintele astea nu prea au legatura intre ele, a fii bun este una dar a fi total prost e cu totul altceva, sigur unii oameni fac tot feluri de prostii din bunatate dar prostia e pretutindeni in toate tarile mai ales in Romania dar exista si bunatate peste tot chiar si in Romania, ar fi o oarecare legatura dar nu cred ca pe altii ii preocupa asta, eu nu m-am intrebat chestia asta niciodata.
Cand esti bun oferi si nu astepti nimic in schimb.Esti constient de situatie, ca omul pe care incerci sa il ajuti poate ca nu da doi bani pe tine.Esti constient ca o faci ca sa te simti tu bine.
Prosti sunt toti cei care astepta si sufera pentru ca nu primesc inzecit din tot ce au oferit.Cei care nu pot face bine unui om daca nu afla cel putin cateva mii de persoane.
Degeaba faci diferenta intre astea doua, daca majoritatea inca te considera prost la o fapta buna.
Eu te consider bun, oricate prostii ai face. ☺
anonim_4396 întreabă: