Cand cresti intr-o familie cu personalitati diferite, care se barfesc unii pe alti, care nu comunica destul intre ei incat sa rezolve problemele, intr-o familie in care esti confuz si nu stii cine e vinovatul, fiecare are parti rele dar si bune si tu cresti iti faci propria personalitate si ti se deschid ochii si iti dai seama cum ai fost prostit, cum o poveste iti poate marca scopul vietii si baga frica in tine, cand iti deschizi ochii si oricat de multe defecte au cei din jurul tau tot suntem o familie si trebuie sa ne iubim:X, sentimentul ala imi place cand impresionez lumea cu personalitatea mea, cu bunatatea mea nu cu scoliile sau premiile ce le-am luat.
Bună!
Asta depinde... De exemplu, cel mai plăcut sentiment este ca după o săptamână de muncă şi învăţat vii acasă şi părinţi tăi te îmbrăţişează şi îţi spun cât de mândri sunt de tine, iar tu te simţi protejat şi împlinit, şi îţi aduci aminte de momentele din copilărie, iar îmbrăţişarea aia îţi încarcă sufletul de cea mai mare bucurie...
Acest moment mi se pare mie cel mai plăcut la momentul actual.
"Banii n-aduc fericirea, fericirea aduce banii" - am auzit asta într-o melodie, și mi-a plăcut mult. :D http://youtu.be/GM0NGzA84Sc
Frumos spus, frumos și adevărat.
De ce să te conducă alții, când poți să arăți celorlalți cât de minunat poți fi tu ca om, în special dacă asta te poate face fericit?
Și, apropo, am citit un articol în care zicea că nu există bine sau rău. Mi se pare și ciudat, dar și adevărat. Și confuz.
"Banii n-aduc fericirea, fericirea aduce banii" - am auzit asta într-o melodie, și mi-a plăcut mult. :D http://youtu.be/GM0NGzA84Sc
Frumos răspuns.