Care este rostul vietii daca totul vine si pleaca?

Rostul vietii il gasesti in cei 70-80 de ani traiti, intre nastere si moarte.

Viata nu are un sens obiectiv, abstract.

Bucuria de a trai nu este o ideologie abstracta, este o emotie reala.

Viata e o calatorie cu trenul fara bilet de intors.
Important este sa gustam din placerile vietii caci traim o singura data, si ar fi o prostie sa o irosim degeaba sau mai ales sa ne luam viata singuri caci nu are logica si asa e prea scurta, dar poate fi frumoasa sau nasoala dupa caz.

Calatoria, transformarea.

Sa nu renunti chiar si cand atingi cel mai jos punct, sa-ti aduni gandurile si iti sa iti iei inima in dinti, sa-ti infrunti demonii si sa te inalti din nou ca o pasare Pheonix.
Eu in a asta am gasit un sens, nu conteaza ce obstacole iti arunca viata in cale, conteaza cum le depasesti.

Rostul vieții e s-o trăiești, cu bune și cu rele, cât îți este dat.

Esti cam incuiata la minte.

Ei bine din punctul meu de vedere, lupta pentru îndeplinirea telurilor este un motiv pentru care sa trăiești. Adică dacă ai sa zicem aspirații pentru un lucru, asta iti da un motiv sa te ridici din pat si sa muncești! Acum depinde cum vezi lucrurile. Totul vine si pleaca. Ia o ca pe o provocare.

Viata insasi e trecatoare, conteaza sa te bucurii de ea...
Ce ai alege mai degraba: sa fi fericit/a pentru o scurta perioada sau niciodata? Sa creezi ceva c sau sa iei parte la ceva chiar daca stii ca acel lucru e trecator sau sa nu o mai faci deloc? sa cunosti oameni care sti ca poate nu vor ramane pentru totdeauna in viata ta(colegi, prieteni, etc) sau sa ramaj mereu singur/a?
Asa e si viata, bucura-te de ea cat inca poti, nimeni si aproape nimc nu e vejnic.