Care este ultima carte sau ultimul film la care ați plâns?
Ordonare:
Cronologică
Plâns... nu chiar plâns, m-a impresionat povestea și personajele au transmis niște emoții unice; AOT, dar nu manga 
.
Răspunde
Ochi transpirați, i-a obosit emoția .
Tu ai avut parte de așa ceva sau de ceva in genul?
Da. Biblia e cea mai emoționantă carte din câte am citit.
American Beauty (1999). Nu e ultimul film care m-a emotionat, dar este fimlul care m-a emotionat cel mai mult. M-a prins cu garda jos la cateva scene si coloana sonora... coloana sonora e absolut superba si a amplificat totul. Thomas Newman reuseste mereu sa se joace cu emotiile mele.
Dar vad ca insisti pe tema asta
La primul nu pot zice, ca am zis in cealalta intrebare ca nu, si deja am dat prea multe indicii.
Dar fix aseara am vazut No Mercy (2010).
La ala mi-au dat cateva lacrimi la final. Chiar daca este un film care incepe cu un bisturiu, sange, inima, ficat si un cadavru si efectiv o crima si nimic legat de dragoste aparent, la final... vai ca si acum mi se intoarce creierul cand ma gandesc.
Cand vad un film parca ma pun in locul personajului si...
Dar nu o sa dau spoilere, ca poate se uita cineva si nu vreau sa stric finalul.
La carti nu am probleme. Astea imi plac ^_^
Dar tu?
Film
hiladelphia
Pur si simplu minunat.O relatie de iubire, un proces pentru a apara dreptul unei persoane cu SIDA, un avocat care invata sa nu judece pe oricine prin prisma prejudiciilor.
Intr-o perioada in care SIDA si oamenii care sufereau din cauza ei erau inca marginalizati, trebuia sa ascunzi asta, ori oamenii nu te-ar mai fi vrut in jurul tau.
Si, povestea e de fapt bazata pe un caz real.Asta face totul si mai trist.
Te face sa vezi cum am evoluat ca societate, cum avem mai multa compasiune fata de cei cu probleme, cei diferiti...
Documentar:Bridegroom(2013)
Puritatea,tristetea,amintirile,fac din acest documentar ceva minunat. Povestea nu e strapunsa foarte adanc insa destul incat sa te emotioneze.
Carte:Raul de Jan Guillou
Cum pot exista oameni atat de rai? Cum pot unii sa ramana aproape curati?
O autobiografie(insa scrisa prin prisma unui personaj cu un nume diferit),cartea prezinta abuzurile suferite de Erik,cum depaseste cea mai grea etapa a copilariei sale(daca se poate numi asa ceva)
Nu sunt un fan al violentei(ah,pe cine incerc sa pacalesc? )
Adica,nu sunt fan al violentei gratuite. Exceptand filmele de groaza.Dar,cartea asta m-a facut sa imi doresc sa pot intra pur si simplu in mijlocul actiunii,sa intru intr-o lupta sau sa ii razbun pe cei inocenti.
Cartea merita citita pentru ca prezinta o lume uitata,lasa-ta in trecut,abuzurile prin care au trecut, trec si vor mai trece multi copii, dar si un sistem corupt(adevarat, nu la scara larga) care nu tine cu cei multi si inocenti ci cu minoritatea care abuzeaza.
Merita mentionata si Imparatul Mustelor.
Chiar daca nu m-a facut neaparat sa plang, mi-a umezit ochii, insa nu din acelasi motiv ca si restul.Groaza pe care mi-a dat-o aceasta carte, care arata ca suntem nu cu mult diferiti de animale intr-un final, si ca, copiii, in profida faptului ca au o varsta relativ mica si se presupune ca ar fi inocenti(sau macar semi-inocenti), pot fi niste bestii.
Nu plang practic niciodata la carti sau filme. Dar pe la 13 ani am vazut Hachiko si tin minte ca am plans foarte intens.
Mai recent am varsat cateva lacrimi la A marriage story.
Schindler's list, Hacksaw ridge, Noah...nu mai stiu exact care l-am vazut ultima oara
Sau nu. Dacă ești deschis pentru asta, există și argumente.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
