Eu lucrez in domeniu. Am vazut foarte multe. Am si lucrat intr-un centru de plasament. Ii ajut cum pot pe acesti copii. Imi pare rau ca ai crescut intr-unul. Ma bucur, insa, ca n-ai uitat si faci ceva bun pentru ei. Cel mai valoros mi se pare faptul ca nu ascunzi trecutul tau. Asta in timp ce majotitatea "uita".
Zilnic chiar. Mama si matusa lucreaza intr-un orfelinat, merg destul pe acolo. De ajutat, na, mai slabut, inca nu am salariul meu. Insa le mai duc seara cate un pufulete sau cate o bomboana. Cand pot mai abordez cate un om de afaceri local si-l pun sa le faca si el cate o vizita*.
Am fost intr-un centru sau mai bine un sanatoriu pentru copii bolnavi de sida si abandonati si am auzit copii care se mirau ca nu-l mai vedea pe cutare sau cutare prieten de-al lor si atunci am auzit o ingrijitoare care le spunea ca a murit.Atunci a venit o fetita si cu un zimbet nevinovat;-Domnule, si noi murim... M-am abtinut si i-am intors acel zimbet nevinovat;-Toata lumea moare...
Dennissel întreabă: