Mihail Sadoveanu este un scriitor cu individualitate distinsa in literatura romana si universala. Este un realist cu viziune romantica si un romantic care aduce detalii ca un realist, un contemplativ. Scriitorul evoca istoria unuipopor, dandu-i dimensiuni mitice, individualizand-o. El este in primul rand un povestitor, iar povestea capata rezonante de poem sau balada, pastrand accente de revolta si un profund sentiment de nemultumire, generat de nevioa de libertate. In acest sens, descoperim tendinta de retragere in trecut si de rezistenta in fata civilizatiei. Romanul Creanga de aur aparut in 1933, prezinta episoade din istoria Bizantului anului 787. Este un roman mitic deoarece este opera epica in proza, cu un numar mare de personaje si o actiune complexa, avand ca tema expunerea vremii arhaice a magilor care continua initierea in tainele lumii. In expozitiunea romanului, profesorul Stamian, aflat intr-o tabara organizata incepe istrisirea despre evenimentele ce au avut loc in Bizant in anul 787, cu diverse conflicte interne si primejdii carora imparateasa Irina incearca sa le faca fata. In anul 780, Kesarion Breb, un tanar din Dacia, este trimis de al treizeci si doilea decheneu, preot al lui Zamolxe, sa se initieze in tainele lumii la templele egiptenilor si sa afle rosturile noii credinte (crestinismul) care se raspandeste cu repeziciune in tot Bizantul. Breb isi uimeste semenii cu darurile sale neobisnuite: citeste pe buze de la distanta, descifreaza cu usurinta gandurile oamenilor, ori ghicitorile cele mai incalcite, asculta glasul animalelor (parand sa inteleaga ce-i spune catarul sau) si, mai ales, citeste in semnele tainice ale viitorului. In calatoria sa de a indeplini misiunea, Kesarion a fost urmat de un slujitor, un dac crestin. Kesarion Breb a urmat apoi invataturile preotilor initiati in crestinism. In anul 787, Kesarion Breb impreuna cu slujitorul sau a plecat spre marele Bizant spre a pune in aplicare planul batranului decheneu. In Bizant l-a cunoscut pe episcopul Platon care era foarte apreciat de Irina, imparateasa si mama lui Constantin. Imparateasa Irina domnea in Bizant, unde a stabilut crestinismul religie oficiala in teritoriu. A reusit de asemenea sa renoveze vechile biserici crestine, precum si icoanele din acestea. Localitatea incotro se indrepta kesarion si slujitorul sau a fost Amnia. Pe drum ei au poposit la un han de unde a aflat de cuviosul Filaret. Acesra era cunoscut in intreg tinutul pentru bunatatea, dar si sfintenia acestuia. Kesarion avea de la episcopul Platon un dar pentru Filaret; zece magari incarcati cu grau. La vederea darului, Filaret si familia lui s-au bucurat, insa nu a durat mult bucuria, deoarece casa a fost mai tarziu incarcata cu cersetori. La casa lui Filaret, Kesarion a cunoscut-o pe Maria, nepoata lui Filaret careia i-a dat sa probeze conturul imparatesc, care i s-a potrivit perfect. Astfel Maria a fost dusa la palat spre a fi prezentata lui Constantin si (...)