Ce ai face astăzi dacă ai şti că mâine vei muri?

As face absolut tot ce am vrut sa fac si nu am avut curaj inainte

Mi-as lua adio de la toti prietenii mei.

Aș spune un ultim "te iubesc" celor dragi.

Mi-as trai fiecare secunda la maxim, as cheltuii toti bani in prostie in oras, as da o parte celor nevoias, as spune tot ce am de spus ( bine sau rau ) prietenilor si mi-as lua adio de la familie, si ultima mea dorinta ar fi sa am o inmormantare intr-un loc frumos sub un copac mare

Prea frumoasă și prea pe temă...la fel și filmul...
http://www.youtube.com/watch?v=-51ULZ78L9c

Sex toata ziua.

M-as imbata ca porcu, m-as sui pe bloc si as canta ''show must go on''

Cinci,poate sase bombe artizanale, cu circuitele de blitz de la camera foto si circuite din CPU si telefon.Astfel mi-as anula unul din putinele regrete ce le am,ca nu m-am nascut in SUA, pentru arma, sau in Afghanistan, pentru situatii explozive, la propriu.Si daca as fi bolnav terminal,tot asta as face.

Sau,alta dorinta de-a mea extrem de nobila (sarcasm) ar fi sa pot racola niste tipi priceputi la supraincarcari de servere, pentru a putea intra live, pe orice monitor ce trasnmite, din lume, fie ca e din Times Square sau dintr-un bordel japonez.Cam cum a facut V, in filmul omonim.Doar ca eu as intra doar sa proferez o evanghelie a sfarsiturilor si sa dau sfaturi, pana nu ma intercepteaza NSA.Sa fac cuvintele sa conteze, de-a binelea, odata pentru totdeauna.Si sa conteze la un nivel nemaivazut pana acum.Vise de pseudo-mantuitor spiritual.

Palavre.
Aş putea băga mâna-n foc şi mi-ar rămâne intactă, că...NU asta ai face.
Doar că deh...iţi place ţie să fii original. Şi iţi iese (aproape) intotdeauna. Bravos.

Daca as avea mijloace, pe a doua chiar as face-o.Cum am mai discutat cu tine, sentimentul de dragoste directionata catre mine ma face incomfortabil, da' daca gasesc adulatie si idolatrie oarba, Colosul din Rhodos e mic copil, pe langa cat de "mare" ma fac.Brain disorder, probabil.La prima,cel mai probabil as face si asta, doar ca ar fi greu sa gasesc cuiburi intregi de nenorociti, ce chiar ar merita-o. Poate la o intrunire a fanilor "Pariu cu Viata", sau o nunta cu manele, gen.

Bagi mana-n foc si ramane intacta? Esti femeie-dragon atunci.Asta cu originalitatea poarta vina partii drepte a creierului, care e hiperactiva.

Cu un ultim strop de demnitate pe care l-as mai avea in mine, le-as cere iertare celor fata de care am gresit, apoi as lua cu mine toate"leprele", astfel lasand in urma mea doar OAMENI.

Ai lua cu tine toate,, leprele'', lăsând în urma ta doar oameni?
Asta însemnând că ai face...CE, mai exact?

Scuze ca nu am specificat si metoda. Ma gandesc sa fac rost de inelul Arabelei, ca tot sunt in tara lui Rumburak..O miscare scurta, si ii rad pe toti.Bineinteles ca voi incepe din Romania, caci daca nu mi-e mila mie de neamul meu("cel romanesc"), cui sa-i fie?

Cât de...violent.
Nu ştiu cât de OM ai fi dacă ai proceda astfel.

Probabil ca te gandesti ca as putea sa-i transform si pe ei in OAMENI, dar mare mi-ar fi mirarea daca as reusi.Chiar si cu inelul Arabelei.
Ok, poate o sa"plec"cu rusinea de-a nu fi OM, dar voi avea constiinta impacata ca am lasat in urma o lume mai curata.
Mie mi se pare o chestie extrem de importanta ca eu, inlauntrul meu sa ma simt OM, si nu vreo alta jivina.

Nu, nu m-am gândit că ai putea să ii transformi in oameni.

Pentru a-i putea rade de pe faţa pământului, ar trebui să comiţi o crimă.
Şi NU poţi să laşi în urmă o lume curată PRINTR-UN act murdar, nedemn, NEomenesc, adică omucidere. Nu poţi obţine o lume mai umană, comiţând un act neomenesc, care te face inuman, pentru a atinge acest scop.
...
Dar in fine... oricum discutăm prin absurd. Aşteptam răspunsuri...realiste, să le spun aşa, la intrebarea pusă.

Imi pare rau ca am tratat intrebarea ca fiind una conversationala, si nu existentiala.
Daca ar fi fost postata la"Stiinta si Filosofie", poate ca as fi dat de prima oara un raspuns conform asteptarilor tale, desi o samanta de seriozitate tot exista in raspunsul meu.Mai precis,partea cu iertarea fata de cei carora le-am gresit,si faptul ca as"pleca"linistita la gandul ca pot lasa in urma mea o lume mai curata, lipsita de"lepre".Dar nici acum nu e tarziu sa capeti un astfel de raspuns, si atunci iti voi spune ca daca azi ar fi ultima mea zi de trait pe acest pamant, l-as ruga pe Dumnezeu sa mi se arate si sa-mi raspunda la cateva intrebari, si anume:
1.De ce trebuie sa existe parinti care isi ingroapa copii?
2.De ce uneori rapeste copiii inca din pantecele mamelor?
3.De ce"leprele"traiesc", iar OAMENII, doar supravietuiesc?
4.De ce exista ura, si nu doar iubire?
.
.
.
1000.Care a fost menirea mea pe acest pamant?
Bineinteles, ca El fiind omniprezent si omnipotent, stie ca eu am cautat raspuns la aceste intrebari, dar in marea mea neputinta si nestiinta, inca nu le-am aflat.

Deci. Crede-mă că eu exact la categoria,, Ştiinţă şi filosofie'' am avut intenţia şi am crezut că am postat intrebarea. Abia ACUM că ai spus tu am sesizat că e postată la,, Conversaţii''. Imi cer scuze.

Permite-mi să răspund, in limitele capacităţii mele, la intrebările menţionate de tine.
In primul rând, TOT răul din această lume, este o consecinţă a respingerii lui Dumnezeu de către omenire.
http://www.youtube.com/watch?v=2Kg6MPsjVSM&feature=related

1. Prin alegerea omului de a-i da ascultare lui Satan şi de a sfida porunca lui Dumnezeu, păcatul şi deci moartea a intrat in lume. Păcatul reprezintă un zid de despărţire intre noi şi sfinţenia, dreptatea şi desăvârşirea morală a lui Dumnezeu, care nu îl tolerează. Aşadar, dacă am ales păcatul, ne-am depărat nespus de Dumnezeu, care Dumnezeu e creatorul Vieţii, din el izvorăşte viaţa şi in afara lui nu există decât moarte.
Aşa că...murim. Iar moartea nu ţine cont de vârstă.

2. Idem. Eu mă gândesc că Dumnezeu le face o favoare micuţilor luându-i la El, probabil ferindu-i de multe nenorociri pe care le-ar fi intâmpinat in viaţă dacă ar fi trăit.
Dar nu cunoaştem DEOCAMDATĂ toate motivele şi toate scopurile. Necunoscute sunt căile Domnului...
Ce ştim noi cu siguranţă e că in dragostea, bunătatea şi inţelepciunea Lui infinite, ŞTIE ce face, iar cândva (când vom ajunge la el), o să aibă totul sens, va fi glorios şi...frumos.

3. Se intâmplă adesea, intr-adevăr, ca oameni mârşavi, necinstiţi şi răi duc o viaţă bună, pe când unii oameni oneşti, altruişti şi buni abia o scot la capăt de pe-o zi pe alta.
Ce trebuie să inţelegem că viaţa aceasta pământească este numai o frântură din eternitatea existenţei umane. In final, Dumnezeu va face dreptate, şi fiecare işi va primi răsplata cuvenită. Deocamdată, nu inţelegem in totalitate de ce ingăduie să se intâmple anumite lucruri. Dar cred că vom zâmbi intr-o bună zi, afirmând,, ACUM inţeleg...''.

4. Din nou, ura este o repercusiune firească a respingerii lui Dumnezeu, care e Iubire. Pentru că in dragostea lui, El ne-a oferit posibilitatea de ALEGERE, ne-a dăruit liberul-arbitru, iar noi am luat decizia de a-l nesocoti. Pentru că Dragostea, prin insăşi natura ei, NU poate fi impusă. Dumnezeu a vrut ca omul să il aleagă pe El, indrăgostit fiind de TOT ce este şi tot ce are El. A vrut ca omul să se uite la cele două variante de alegere, la El şi la Satan, şi să il aleagă pe EL, să fie copleşit de dragostea, bunătatea şi frumuseţea Lui.

1000. :) Ca fiinţă umană, eu cred că ai fost creată (ca noi toţi) pentru a trăi in comuniune şi intr-o relaţie de iubire perfectă cu insuşi Creatorul acestui univers, Făuritorul tău şi al...meu. Pentru că Trinitatea există in armonie perfectă in relaţiile DIN ea (Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Duhul Sfânt), a dorit, in dragostea ei, să creeze alte persoane după chipul şi asemănarea Sa, cu care să işi impărtăşească infinita Iubire.

In calitate de creaţie unică şi individuală pe acest pământ, numai Dumnezeu ar putea să îţi reveleze menirea.

...
Îţi doresc Adevăr şi iubire.
Numai bine.

M-as ruga.