Cred că ajută să te gândești că putea fi mai rău. Ok, n-am o mână, dar puteam să nu le am pe ambele etc. Omul se adaptează la orice și se agață de viață mai mult după ce trece printr-o situație care îi amintește cât de fragil e totul.
Eu cred că m-aș descurca cât timp n-ar trebui să fiu o povară pentru nimeni.
Unul inteligent ar gasi ce sa faca si nu s-ar plange de mila.
Mai nasol este de cei care au maini, picioare sunt sanatosi tun dar sunt putori ori lipsiti de rusine si bun simt, ca aia chiar nu au vreo sansa in viata.
Depinde care ar fi urmarile. Una e sa traiesti fara un ochi, alta e cand n-ai o mana sau nu mai poti merge pe picioarele tale.
In orice caz, trebuie sa ne adaptam, si sa traim cum putem.
In ziua de azi, exista atatea metode de a reconstrui viata unui om cu handicap, fie ca e vorba de lipsa unor membre sau lipsa vederii, a auzului, paralizie, semiparalizie, etc.
Tehnologia ne poate ajuta enorm sa ne adaptam si sa traim o viata mai buna, chiar si cu acest blestem.
Dar ce este foarte important este sa facem tot ce ne sta in putinta sa nu ajungem in starea aceea, sa avem grija maxima de sanatatea noastra si a celorolalti oameni. O viata ne-a fost data, sanatatea ne-a fost data si de multe ori, tot din deciziile noastre proaste ajungem in situatia asta.
Daca am fi oleaca mai constienti de tot ce ne inconjoara am putea evita o astfel de nenorocire.
Diana240796 întreabă: