William Golding-Împăratul muştelor, e vorba despre un grup de copii, aflaţi pe o insulă îndepărtată, nelocuită,(ni se sugerează că au fost trimişi acolo din cauza unui cataclism atomic), care încearcă să recreeze regulile societaţii în care au trăit înainte să devină izolaţi, însă par să involueze treptat, civilizaţia şi educaţia vor ceda în faţa instinctelor, a simţurilor primare şi a forţei brute.Organizaţi asemenea unui trib primitiv, copiii urmăresc să ucidă "fiara" care trăieşte în inima junglei, fără să-şi dea seama că de fapt singura fiară de pe insulă este aceea care sălăşluieşte în ei înşişi.Am citit-o cu sufletul la gură, m-a impresionat şi m-a şocat, insula lui Golding (premiul Nobel pentru literatură în 1963) era atât de departe de lumea idilică şi luminoasă a lui Jules Verne în "Doi ani de vacanţă"!
Memoriile lui Hadrian" scrisa de Marguerite Yourcenar. M-a impresionat forta de evocare a unei societati de mult timp disparuta insa foarte vie in roman.Autoarea, belgianca la origine, este singura femeie membra a Academiei Franceze, primita, cu destule reticente, in randul Nemuritorilor tocmai pentru talentul ei.
Moara cu Noroc-Ioan Slavici. din punctul meu de vedere este o carte foarte frumoasa.` Si finalul m-a impresionat pentru ca eu ma asteptam sa se termine cu totul diferit de cum s-a intamplat
Cartile lui Jules Verne in general. A scris in romane povesti cu inventii care se descopereau dupa moartea lui iar el si-a imaginat acele lucruri.Sunt foarte faine povestirile lui.
Harry Potter si Talismanele Mortii, cea mai smechera carte! Oricine care a citit-o n-are cum sa zica ceva de rau! De ce? Pentru ca se moare pe capete, tot timpul esti in suspans! De asemenea, gasesti in acea carte o inteligenta nemaintalnita! Finalul e briliant!
Capodopera!
"Fata cu portocale" de Jostein Gaarder. E o poveste de dragoste tulburatoare, iar sentimentele sunt profunde. Singurele defecte pe care le-am gasit in ea sunt doar greselile de tipar. O ador :X