Ce este în definitiv iubirea?

Acest sentiment cu înţelesuri contradictorii, care poate lăsa urme şi... urmaşi în viaţa unui om, care poate aduce bucurie, nădejde şi speranţă, dar tot atât de bine poate aduce -prin lipsa sentimentului respectiv ca atare- tristeţe, deznădejde, disperare.

O definiţie scurtă şi concisă ar putea fi : "Iubirea este un sentiment nobil şi curat pe care nu-l pot avea decât cei care au o puritate sufletească ce tinde spre absolut "(aceasta fiind de fapt definiţia sentimentului de iubire adevărată şi nu a "înlocuitorilor"acesteia ).

Ne-am pus oare întrebarea legitimă şi firească dacă am iubit sau iubim oare cu adevărat?!

Sunt sigură că majoritatea dintre noi vom răspunde : "Da, am iubit " sau "Da, iubesc". Dar tot la fel de sigură sunt că o proporţie de cel puţin 50% dintre aceştia nu au ştiut şi nu ştiu, nu au trăit şi nu trăiesc adevăratul sens pe care-l inspiră acest magic cuvânt, care reprezintă de fapt sentimentul în sine : IUBIREA.

Iubirea de oameni, iubirea de prieten, iubirea de fiu, iubirea de mamă sau de tată, iubirea de soră sau de frate, iubirea de iubită sau iubit...

Acest sentiment întruchipează chintesenţa purităţii şi frumuseţea şi frumuseţii interior-morale a omului, însăşi esenţa vieţii ca atare.

Din iubire ne naştem, prin iubire trăim şi tot iubind trecem în nefiinţă.

Probabil... (şi nu probabil, în mod sigur!) însăşi iubirea este o punte între bine şi rău, între adevăr şi minciună, între naştere şi moarte.



Ce ne-am face oare fără aceasta?

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook