Sincera sa fiu, nu am ajuns niciodata la plictiseala, pana la varsta de 35 de ani. De ce? Mereu gasesc o carte interesanta, provocatoare, pe care doresc sa o citesc, un loc pe care doresc sa-l vizitez sau revizitez, un film bun, pe care doresc sa-l vad, o melodie frumoasa de ascultat, o persoana draga de sunat sau de intalnit, o activitate extrascolara frumoasa, de propus elevilor mei, o prajitura/un dulce de care mi-e pofta si vreau sa o prepar, un subiect interesant despre care doresc sa ma documentez suplimentar-la bibliotea sau pe net, o floare de udat, un animalut de hranit, un copil de ajutat.
Plec din locul in care ma plictisesc. Merg sa ma plictisesc in alta parte mai putin plictisitoare.
LisaJulie întreabă: