Ce fobii aveți? Cum gestionați situațiile în care nu aveți de ales și trebuie să vă înfruntați fobiile?

Albinele,viespile,stai drept când te înconjoară,nu alerga,nu sta lângă flori, pomi și la margine de drum, fără parfum, albine nu prea mai vad și viespi nebune, atenție nu fugi, nu te agita

1. Cainii mari indiferent ca vorbim de cei de rasa sau maidanezii de pe strada. Astea sunt niste traume din copilarie, am fost alergat de atatea ori, am scapat la limita de a fi muscat si am prins oarecum o ura fata de cainii mari, adica nu o ura ci o precautie in fata lor. De multe ori cand ii vad pe strada si sunt singur si am posibilitatea ocolesc zona de 'conflict', ii simt cand sunt periculosi si vor sa atace, ii iau dupa fata, privire, cand m-au fixat cu privirea si ridica capul spre mine e clar ca aia vor sa ma muste, in situatia asta intuitia nu m-a mintit niciodata, mereu s-au dat la mine. Ocolesc zona pentru a nu fi muscat, cand nu am chef sa alerg si pentru ca nu vreau sa-i lovesc, in situatii de genul intru in defensiva automat si daca s-au apropiat prea mult de mine le degajez picioare, de multe ori nu am unde sa ocolesc si sunt nevoit sa trec pe langa ei, incerc sa fac pe indiferentul sa-i ignor dar ii simt cum se uita la mine, constant stau cu coada ochiului pe ei. Stiu ca multi au traume si ataca de frica dar si multi sunt cretini si au placere sadica in a ataca fara motiv, adica eu nu le-am pus viata in pericol cu nimic decat ca trec cateva secunde pe langa ei, imi vad de drum.
2. Bolile sau integritatea fizica afectata. Imi e teama sa ma imbolnavesc ireversibil, sa fiu mutilat, sa raman fara o mana, un picior, paralizat, toate astea suna atat de horror in capul meu. Pur si simplu fac tot ce tine de mine in sensul asta, insa nu mereu depinde de noi.
3. Sa chelesc. E genetica la barbati, din pacate am 'norocul' sa am in familie atat din partea paterna cat si din cea materna cazuri de cheliosi in diferite stadii, pana acum nu am mostenit deloc si sper sa o tina tot asa cat mai mult posibil, pana acum parul tine cu casa. Nu am ce face aici, nu pot preveni sau stopa, ce iti e scris in gene aia se intampla.

Fobiile mele sunt șerpii, deci nu merg în locuti unde găsesc asa ceva, sau dacă o fac îmi iau masuri de precauți (mai ales legate de încălțări, unde ma așez etc).
Apa.Nu știu sa înot și am fobie de ape mari,întinderi de apa deci clar ma bag în bazine unde știu ca ajung cu picioarele jos, iar dacă ma duc la un lac, rău, mare pun pe cineva apropiat ce știe sa înoate sa îmi spună unde și cât e apa.Dar în nici un caz nu ma îndepărtez de mal sau sa merg cu barca.
Mai e și înălțimea în oarecare măsură, dar cu asta ma obișnuiesc cât de cât.

Fobie la oamenii, le dau cu spray in ochii

Ii dau cu papucu in cap. Am frica de paienjeni. Nu stiu cum, dar s-a transmis si la fiu-miu. El vrea sa-i dea cu spray si pe Daddy Long Legs care sunt inofensivi. Eu pe astia ii las in pace.

Fobia de prosti, nu pot scăpa de ea, prostii sunt pretutindeni peste tot!

Păi încerc să nu gândesc în momentul ăla și doar să o fac și după tremur și îmi troznesc degetele si mănânc, de cele mai multe ori beau lapte dacă sunt acasă. Așa si am fobie de unii gândaci(cel mai mult de urechelnite si gândaci de bucătărie) unele chestii zburătoare(molii, libelule ca am rămas traumatizată când am găsit la bunica mea pe raft o lumânare cu o libelula în ea si părea că se uită la mine), păianjeni mari(mai ales de când m-am trezit acum o saptamana cu unul pe mâna. Aia mici mi se par cute si ii iau in mana si ei se sperie de mine:/), de întinderi mari de apă și în general chestii imense. Bine nu știu dacă e neapărat fobie asta dar un fel se stare se disconfort. Depinde si ce chestie mare. Acum Sunt în vacanță și se văd subcarpatii de la balcon și sunt destul de mari, mă fac să mă simt și mai mică decat sunt si asta ma sperie oarecum, dar e și frumos, mi-ar plăcea să mor în subcarpati și si chestia asta mă sperie puțin. Așa, îmi mai e oarecum frica de întuneric, dar cred că mai degrabă am rămas cu frica de la ce coșmaruri am avut când eram mai mică ai atunci îmi era frica de toate tampeniile si ma gândeam că se ascuns în întuneric. Imi E frica de cosmarurile mele si și de mine pentru ca îmi place frica asta și o simt comodă oarecum. Îmi e frică de oglinzi, m-au "traumatizat" când eram mai mică niște fete mai mari cu bloody marry si si acum mă gândesc că poate va ieși din oglindă să mă înjunghie dar ayaye. Imi e frica de bai, are la fel legătură cu bloody marry, îmi e frica de mașini și oameni în special noaptea, am impresia ca mă urmăresc și odată s-a întâmplat chiar să fie așa, îmi e frica de prea multă liniște, gen atât de multă liniște că simt că ceva nu e ok, ca într-un film horror, uneori sunt puțin claustrofoba, am si anxietate. Cand eram mică mi-era frica de mami, gen mă încuiam noaptea la mine în cameră de frica ei si aveam coșmaruri cu ea în care mă omora în feluri dubioase(de ex gadilandu ma. Si îmi da in sentiment nașpa si să fiu gadilata că sunt sensibilă și idk) sau in care ne certăm si începeam să tremur și să mă uit la ea de parcă urmă să mă omoare. Cred ca asta e tot. A si îmi mai da un sentiment ciudat, nașpa oarecum și care nu îmi place mă sperie dar îmi și place când am deja vuuri, mai ales noaptea. Uneori Se intampla si să amestec sau să mă doară puțin capul de la asta

Am fobie de păianjeni, încă lucrez la ea.