O descriere literara de tip special este tabloul. Provenind din fr. tableau, termenul trece m literatura din pictura si este folosit cu mai multe sensuri. in lirica si in poezia epica semnifica fixarea unei imagini importante printr-o configuratie de elemente. Este o descriere cu caracter instantaneu, ca o pictura pusa in rama, si exista mai multe tipuri de tablouri: tablouri de natura (intalnite, de regula, in pasteluri), tablouri de interior sau tablouri de moravuri (cand obiectul observatiei este viata sociala).
Tabloul de natura se caracterizeaza prin aceea ca infatiseaza o priveliste, un tinut sau un fenomen al naturii de dimensiuni impresionante, in succesiunea secventelor, vazute ca un tot armonios, unitar. Tablouri in- versuri sunt pastelurile (Iarna, Miezul iernei, de V. Alecsandri, Martisor, de Ion Pillat), iar in proza se intalnesc in acele descrieri cuprinzatoare, peisajul descris avand dimensiuni mari si fiind privit panoramic, apoi in elementele lui componente prezentate intr-o anumita relatie (Singur, de Calistrat Hogas, Ardealul, de N. Balcescu, Taine, de M. Sadoveanu etc.)
Ca sa-ti faci o idee despre acest tip de descriere, citeste poeziile lui Vasile Alecsandri: „Sfârşit de toamnă", „Iarna", „Mezul iernii", „Gerul", „Viscolul", „Dimineaţa", „Noaptea", „Malul Siretului".
O descriere literara de tip special este tabloul. Provenind din fr. tableau, termenul trece m literatura din pictura si este folosit cu mai multe sensuri. in lirica si in poezia epica semnifica fixarea unei imagini importante printr-o configuratie de elemente. Este o descriere cu caracter instantaneu, ca o pictura pusa in rama, si exista mai multe tipuri de tablouri: tablouri de natura (intalnite, de regula, in pasteluri), tablouri de interior sau tablouri de moravuri (cand obiectul observatiei este viata sociala).
Tabloul de natura se caracterizeaza prin aceea ca infatiseaza o priveliste, un tinut sau un fenomen al naturii de dimensiuni impresionante, in succesiunea secventelor, vazute ca un tot armonios, unitar. Tablouri in- versuri sunt pastelurile (Iarna, Miezul iernei, de V. Alecsandri, Martisor, de Ion Pillat), iar in proza se intalnesc in acele descrieri cuprinzatoare, peisajul descris avand dimensiuni mari si fiind privit panoramic, apoi in elementele lui componente prezentate intr-o anumita relatie (Singur, de Calistrat Hogas, Ardealul, de N. Balcescu, Taine, de M. Sadoveanu etc.)
anonim_4396 întreabă:
MissLumy întreabă: