Ce origine are numele... David?

Forma a numelui David - nume ebraic foarte vechi, David a fost purtat de cel de-al II-lea rege al Israelului, intre anii 1012-972 i.Hr., considerat fondatorul regatului independent. Credincios si plin de recunostinta pentru victoriile purtate, regele David a slavit puterea lui Dumnezeu in "Psalmii" ce alcatuiesc "Psaltirea", din Vechiul Testament. Dawidh era forma numelui in ebraica, si are, dupa ipotezele lingvistilor, un dublu inteles. Primul ar fi acela de "dragalas", "iubit" - cuvantul ar proveni din limbajul copiilor, si anume "cel iubit de parinti". Cel de-al doilea inteles al numelui ar fi de "conducator", deoarece se presupune ca numele ar fi fost initial un supranume oficial al imparatului. Preluat si de crestini, David este foarte raspandit in Europa si America. Este atestat si ca nume de sfinti-martiri, cum ar fi Sfantul David, ucis prin infingerea de sageti, care a suferit impreuna cu Sfanta Mina si Sfantul Ioan. De asemenea, Sfantul David din Tesalonic, este considerat ca fiind un inger intrupat. In onomastica romaneasca, prenumele de David este regasit inca din perioada veche a crestinismului, aparand sub forma masculina, cat si feminina, inca din timpul domniei lui Stefan cel Mare: Davidescu, Davida, Davidesti, Davidoaia, Davidel, Davideni, Daghid, Daghii, Daid, Daidu, Didu, Davel, Davita, Davoca, Detu sau Deta.