Ce parere aveti de noul scandal sexual din lumea bisericii? Mai aveti incredere in aceasta institutie si in cei care o "slujesc"?
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
La urma urmei sunt tot oameni si pot gresi in orice moment la fel ca si noi. Cei care nu cred in Dumnezeu normal ca se tot leaga de faptele preotilor si a calugarilor. dar in cazul lor e si mai usor/tentant sa gresesti decat al nostru.
Salutare! Nu se cuvine sa acordam atentie unor astfel de lucruri. Intr-un Sfint Locas trebuie sa avem incredere pana la sfarsitul vietii, pentru ca este locul unde se afla casa Domnului. Ne ducem la Sfanta Biserica pentru a avea o conexiune cat mai stransa cu Divinitatea si cu tot ceea ce tine de latura noastra spirituala, si nu din alte motive. Fiecare om este raspunzator pentru faptele sale si numai Dumnezeu are dreptul sa-l judece. Sa nu judecam, caci toti suntem pacatosi.
"Nu judecati, ca sa nu fiti judecati. Caci cu judecata cu care judecati, veti fi judecati, si cu masura cu care masurati, vi se va masura" (Matei 7, 1-2).
Judecam de multe ori fara sa avem macar sentimentul ca facem un pacat, un lucru rau, neplacut Bunului Dumnezeu.
Mila crestina, rugaciune si dragoste sincera, nefatarnica ar trebui sa avem fata de toti cei ce sunt departe de adevarul lui Hristos sau traiesc in pacate mari. Patima ar trebui sa o vedem ca un handicap si inca unul foarte grav, pentru ca nu e unul al trupului, ci al sufletului, iar pentru suflet nu poti da nimic in schimb, fiind mai de pret decat lumea intreaga. C redeti ca judecata noastra ii lipseste aproapelui cazut? Nu-i de ajuns ca a cazut sub povara crucii sale, sa ii mai adaugam si noi? Cine suntem noi de indraznim a judeca pe aproapele? Ar trebui sa ne dorim sa se indrepte tot omul si sa ajunga la cunostinta adevarului. Sfanta Scriptura spune ca, de vom avea dragoste unii pentru altii, se va cunoaste ca suntem ucenici ai Mantuitorului. Dragostea, spune Pavel, indelung rabda, nu gandeste raul. Stim ca Hristos ii asteapta si-i iarta, asa cum tatal a asteptat pe fiul risipitor si a taiat vitelul cel gras si s-a bucurat ca mort era si a inviat, pierdut era si s-a aflat. Trebuie sa dam sansa de indreptare oricui, insa dupa psihologia noastra de viata - talharul de-a dreapta Mantuitorului nu trebuia iertat: era pacatos si-si merita soarta; Zaheu Vamesul - mare ticalos: sa "pactizeze" el cu paganul si sa ia pielea de pe bietul sau frate intru credinta! Dar s-au pocait, s-au intors cu lacrimi catre Domnul, iar El i-a iertat. Sa spui ca nu-i drept inseamna a nu avea dragoste! Pe Dumnezeu il numim in imnografie milosard, adica "cel cu inima miloasa", spune parintele Savatie - cunoscator de limba slava, de aceea, pentru a-L cunoaste mai bine pe Dumnezeu, ar trebui sa fim si noi asemenea Lui: cu inima miloasa. Oare noi cei ce-l judecam pe aproapele nu avem nevoie de inima Lui miloasa?
Oare noi suntem sfinti? Putem fi mai buni decat aproapele cand cadem in pacatul judecatii? Pacatul il indeparteaza pe om de Dumnezeu, asa ca este nepotrivit a arata cu degetul pe X, spunand ca nu stiu ce patima are... E posibil ca noua sa ne lipseasca acea patima, insa avem cu siguranta altele. Este stiut ca Dumnezeu uneori, ca sa ne smereasca, slobozeste asupra noastra tocmai lupta cu patimile ce le-am judecat noi la aproapele. Cine ar putea spune ca cel mandru si plin de sine e mai aproape de Dumnezeu decat un desfranat, spre exemplu, sau cel manios mai aproape de Dumnezeu decat betivul?
Se cuvine constientizam, caci nu este om sa fie viu si sa nu greseasca. Noi suntem "cei mai pacatosi" nu in raport cu alti oameni, ci in raport cu noi insine, cu evolutia noastra duhovniceasca, cu Sfantul ce putem fi... Daca fiecare dintre noi ar intelege cu adevarat ca este pacatos, si-ar vedea de treaba si nu ar mai judeca pe aproapele. Cand vedem paiul din ochiul fratelui, noi sigur avem o barna in ochi. Trebuie sa invatam in timp sa ne vedem doar de pacatele noastre, si nu de ale altora. Unicul Judecator este Hristos, iar socoteala vom da doar pentru cele ce am savarsit noi. "Sa tinem mintea noastra in iad", spunea marele Siluan, dar sa nu deznadajduim. Nu este cuviincios a discuta vreodata despre "iadul pentru ceilalti", ci doar de "iadul pentru mine". Adaptand un binecunoscut proverb, putem spune ca cine "sapa" iadul altuia (pentru altul) cade singur in el.
Sa ne rugam impreuna cu Sfantul Efrem Sirul, lira Duhului Sfant: "Doamne Imparate, daruieste-mi sa-mi vad gresalele mele si sa nu osandesc pe fratele meu, ca binecuvantat esti in vecii vecilor. Amin!"
Uite ca sa vezi cat sunt de darnic domnule Critic - o sa iti dau fundita - poate iti trebuie, ca se apropie Craciunul!
Probabil tu te-ai nascut in epoca moderna a linkului. Eu ca un idiot ce sunt, ma uit pe la televizor mai mult decat stau pe net si am presupus, tot ca idiotul, ca lumea stie la ce ma refer - prin urmare nu e nevoie de link. Multumit?
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
