Dap, l-am vazut si inainte.
Aceeasi parere o am si eu legat doar de prima parte.
Insa, legat de a doua... desi este usor de zis asta, cu exemplul si toate celelalte... te asigur, ca atunci cand te loveste ceva, pe plan psihic, si nu reusesti sa gestionezi situatia respectiva, nu se mai gandeste nimeni la niciun exemplu. Sa iesi dintr-o stare depresiva este pe cat de usor, pe atat de greu. Asta tine de de mentalitatea fiecaruia, in timp ce altii continua, alte persoane renunta.
Da, e irelevant exemplu asta, nu compari om cu om, minte cu minte, fel de a fi cu fel de a fi.
Daca unu sta in cacao si se da multumit si lupta ca sa ramana in acelasi cacao pana crapa, asta nu inseamna sa fiu si eu la fel de multumit chiar daca aparent am mai mult ca ala. Am mai mult raportat la ce are ala, dar nu raportat la sistemul meu de valori.
Ptr sistemul meu de valori daca nu-s multumit cu ce am, asta e, independent de ce au sau nu altii, sau in ce situatie sunt ei.
Adevarat
Si ramane de vazut daca nemultumirea mea e normala sau patologica.
Daca e normala vad cum pot rezolva, daca e patologica, ma duc la un specialist si rezolv, asta e singura cale, orice altceva nu conteaza, nimic altceva nu o sa-mi schimbe ce simt.
Nemultumire normala adica de ex daca am un sal mic din care abia ma ajung si sufar ca multi altii in aceiasi situatie, sau daca oricat am tot nemultumit sunt, caz in care e patologie.
Si invers e la fel, daca esti f multumit si vezi pe altii nemultumiti care au mai mult, tu tot multumit vei ramane cu ce ai, ce vezi nu iti va schimba ce simti.
Aaa, o comparatie buna e asta:
"Uite ala era nemultumit ca tine, s-a dus, s-a rezolvat la specialist si acum e multumit, fa si tu asa ca sa fi la fel".
Ala e un masochist notoriu dupa parerea mea, bine, eu vad din punctul meu de vedere, recunosc, prin mintea si prin felul meu de a fi gandesc.
Mda, are vointa omu ce sa zic, sunt multi masochisti nedepistati pe lumea asta.
Ce cacao de viata e aia?! Pai eu si cand stau in pat imi vine sa ma misc, sa ma intorc pe alta parte ca ma simt nasol sa stau doar cumva mereu, damite...ca ala.
Nu exista exemplu, nu poti compara om cu om, fiecare are psihismul lui, sistemul lui de valori, si daca ala se complace asa si zice ca e multumit (ca ce sa zica si el la altii), nu e obligatoriu ca altii sa fie multumiti cu situatia lor chiar daca au mai multe ca ala.
Conditia e sa-si rezolve prin lupta nemultumirea si sa fie ok apoi, nu sa fie vesnic nemultumit, ca aia e boala adica depresie, deficit de serotonina.
Oricine are dreptul sa nu fie multumit de viata lui, fara leg cu altii.
Si daca omu e sanatos, sa lupte pentru ca sa fie multumit, e de admirat ca nu e multumit si are ambitie sa progreseze.
Persoanele din comentariile de pe YouTube ale clipului, marea majoritate, nu sunt de aceași părere.
Pai nici nu trebuie sa fie de aceiasi parere aia de pe Youtube, fiecare cu parerea lui. Depinde cum vede fiecare, nu se poate generaliza.
1000 pot vedea intr-un fel, 50 in alt fel, 10000 in alt fel.
Obiectiv fiind, daca el e multumit asa, bravo lui, nu e nici o problema, inseamna ca se simte bine asa.
Subiectiv am zis, mi se pare imposib situatia lui si imi pare maso in toata regula.
Deci de fapt am o parere subiectiva si una obiectiva.
Dar si la parerea obiectiva, nu e meritu lui, el asa simte in mod natural, vointa aia o are in mod natural, el doar si-o foloseste, nu si-a dat-o el.
Da. Știu cazul. Oamenii nu se pot pune în locul nimănui, însă. Nu numai că suntem diferiți, dar și situațiile noastre sunt diferite. Nu e vina nimănui. Până și unica șansă de a trăi poate fi o binecuvântare, chiar dacă o percepem ca pe un blestem, bucurându-ne de ea.
Normal ca nu ne putem pune in locul nimanui.
Nu se compara asa, ca oamenii is diferiti, vad treburile diferit, unu e ca asta de sta si va muri in propriu rahat si zice ca e multumit.
Altul are un sal de 3000 Euro lunar si nu e multumit, are tot dreptul, nu se raporteaza totul la ala de sta pe masa aia, ce dracu.
Unu cu 3000 euro e f multumit o duce bine, altul nu e, si acela va lupta sa aiba mai mult daca e sanatos, nu e nici o problema.
Sti cum e asta cu nemultumirea? Ii deranjeaza pe unii ca altii is nemultumiri ca nu cumva acei altii sa se ridice peste aia unii si sa aiba ei mai mult, adica asa ca acei altii sa fie ei multumiti asa ca sa ne asiguram noi astia unii ca aia altii vor ramane jos acolo mereu.
Nu stiu cum e, dar comparatiile astea sunt ca si cum vezi un tanc si o dacie, si zici "ia uite tancu ala trece peste tren si dacia nu, tancu cum poate? Uite un exemplu de vointa, putere". Pai poate ca ala e mult mai puternic si masiv.
Dar pentru ca oamenii vad asta, de aia acolo le e clara treaba si nu compara.
Asa si aici, desi creieru are aceiasi marime, capacitatile, ce face, ce simte, sunt asa diferite de multe ori, ca e ca si comparatia cu tancu.
Diferenta de functionare a unei minti fata de alta, poate fi comparatia dintre o bicicleta si un tanc.
Nu suporta comparatie mintea unui om cu a altuia.
Dar multa lume pentru ca nu vede vizibil diferenta, compara aiurea.
Dar daca le explici, tot nu pricep multi, o sa zica ca e o prostie.
"Iaaa uite domne ala n-are maini dar rade, tu de ce nu poti sa fi asa mai ales ca ai maini".
Pai eu nu pot, ca nu am mintea lui, e f simplu.
Si mintea mea merge complet diferit fata de a lui.
Daca el ala fara maini ar avea mintea mea pentru doua ore, s-ar sinucide instant, eu daca as avea mintea lui pentru doua ore, as fi cel mai fericit om din lume, altfel nu se poate pune problema.
Si oricum asta nu poti controla, ala e multumit in propriu rahat ca asa simte de la sine, nu ca e meritu lui, deci nu e nimic de admirat, mintea lui ii da de la sine sa fie multumit (daca o fi).
Nu facem comparații între oameni, dăm doar exemple pozitive.
Unii suferă că nu sunt multimiliardari și că nu au influență și putere iar alții pot să se bucure cu puținul pe care îl au.
Pai dai exemple pozitive, dar asta nu ajuta, ca ala care sufera ca nu-s multimiliardar sau e nemultumit de altceva oricum vor suferi mai departe orice ex vom da noi.
Fie ca are o problema la cap, fie ca e de la personalitate (ca si daca e de la personalitate, inseamna ca ea e defecta), oricum nu se schimba nimic orice vede sau aude.
Pana nu umblam la cauza, problema nu dispare, iar cauza nu e in nici un caz faptul ca nu a vazut el pe altcineva cu mai multe probleme, dar care e multumit.
Ca nu e "aaa uite asta cat de multumit e asa, buuun domne, ia sa fiu si eu multumit", nu merge.
Pai faci comparatii intre oameni "uite asta innoata in rahat si poate mai ia si o gura din el din cand in cand si e multumit, si ala...care e sanatos nu e multumit", asta e comparatie.
Cea mai buna chestie e asa:
"Voi astia nemultumiti cu ce aveti, duceti-va la un specialist fie psiholog fie psihiatru, spuneti problema, vedeti ce si cum, si vedeti daca se poate rezolva ca sa puteti fi multumiti de ce aveti, in caz ca orice aveti tot nemultumiti sunteti, ca e caz patologic", si abia dupa aia problema se rezolva si de la sine vor fi fericiti.
Altceva nu ajuta, nu poti fi fericit la comanda.
Psihologul nu e Dumnezeu ca să facă minuni. Și omul trebuie să depună efort ca să se vindece, nu să aștepte să facă un simplu om (psihologul) minuni.
Știi vorba: înainte să te ajute altul, incearcă să te ajuți singur.
E adevarat ca psihologu sau psihiatru nu e dumnezeu, ca spre deosebire de dumnezeu, psihologul sau psihiatru chiar are multe cazuri rezolvate, spre deosebire de acel dumnezeu care nu are nici un caz rezolvat.
Pai faptul ca se duce la specialist se considera un efort, si financiar si psihic, pierzi niste bani, niste timp, trebuie sa colaborezi bine cu specialistul, sa perseverezi sa vi, nu asa te duci odata si gata. Asta trebuie sa faci.
De ex la psihanaliza prin discutii incep chestiile de la sine sa se redreseze daca merge treaba!
Cand apare catharsis-ul psihanalitic, ti-ai revenit fara sa faci tu nimic, se reorganizeaza problema in creier si gata.
Ca nu garanteaza nimeni ca apare, asta e altceva, insa asta e scopul.
Prin constientizari si alte constientizari de ce se petrece in inconstient, se ajunge la un eventual catharsis, si se pierd defectiunile de dinainte.
Cu tratamentul la fel, pe timp ce trece incepi de la sine sa te simti din ce in ce mai bine.
De ex un depresiv cu tratament:
Va incepe treptat sa simta din el ca vrea sa se miste, sa munceasca, sa faca ceva, sa fie activ, sa invete, sa realizeze chestii, apoi se bucura de ele, sa se distreze.
Pana sa se trateze, motoarele fiind blocate, nu poate face aceste lucruri si nu prea are nici cum sa vrea sa le faca, daca depresia e mai serioasa.
Nu are motivatie, dorinta, vointa, ambitie, energie.
Cred ca vedem doar partea cu vointa, nu si partea in care suferea de depresie si ar fi vrut sa moara. De unde stiu? Hai sa fim realisti, nu cred ca viata lui a fost roz sau ca de fiecare data a fost atat de puternic precum il vedem in acel video.
Ma amuza partea cu nu-s handicapat. Atunci sa-l vad ca aplauda. De ce ne ferim de cuvantul asta, handicapat? Nu-ti schimba cu nimic conditia.