Ce părere aveți despre cei care își folosesc frustrările ca și motivație/combustibil pentru a-și duce la îndeplinire dorințele arzătoare?

Vin cu două exemple.
1. Un elev este umilit și desconsiderat de profesorul de matematică și de colegi datorită faptului că nu se descurcă la această materie.
Începe să învețe zi de zi, timp de câteva ore, automotivându-se cu amintirile în care a fost șicanat de colegi și de profesor.

Exemplul 2.
O fată e tachinată și respinsă de anumiți tipi pentru că e grasă.
Ea se supune unui regim alimentar sănătos, dar cu efort fizic extra.
În timpul efortului susținut, îsi aduce aminte fiecare glumă proastă făcută pe seama fizicului ei și fiecare refuz pe care l-am avut din partea bărbaților, bărbați care arătau bine.

De precizat: cei doi nu-și manifestă frustrările în exterior, nu se manifestă față de alți oameni, ci le folosesc strict ca motivație.

Folosirea frustrărilor ca sursă de motivație este un subiect controversat. În unele cazuri, poate fi o sursă de energie pozitivă care îi poate împinge pe oameni să-și atingă obiectivele și să-și depășească limitele. În alte cazuri, însă, poate fi o sursă de energie negativă care poate avea consecințe negative asupra stării de sănătate mentale și fizice a persoanei în cauză.

În exemplele date, este ușor de înțeles de ce frustrarea a fost transformată într-o sursă de motivație. În ambele cazuri, persoanele au fost victimele unor acte de umilire și respingere care au afectat stima de sine și încrederea în sine. Transformarea acestei energii negative într-o sursă de energie pozitivă poate fi utilă în aceste cazuri, deoarece poate fi o modalitate de a îmbunătăți stima de sine și de a-și depăși limitele.

Cu toate acestea, este important să avem în vedere că folosirea frustrării ca sursă de motivație poate avea efecte secundare negative. De exemplu, persoana în cauză poate deveni obsedată de obiectivul lor, ignorând nevoile lor de odihnă și recuperare. De asemenea, pot fi afectate relațiile lor sociale și emoționale, deoarece pot fi mai puțin capabile să se concentreze asupra altor lucruri decât obiectivul lor.

În concluzie, folosirea frustrărilor ca sursă de motivație poate fi o metodă eficientă pentru a îmbunătăți stima de sine și pentru a-și depăși limitele, dar trebuie utilizată cu precauție. Este important să menținem un echilibru între munca la obiectiv și nevoile noastre de odihnă și de a menține relații sănătoase cu ceilalți oameni din viața noastră.