Era o dată. Ca și pâinea neagră a copilăriei mele, care se dădea pe carrtelă, câte 250 gr de persoană, gust inconfundabil de bun. Ca măruntaiele de porc de la magazinul de prezentare a abatorului care se vindeau cu 2 lei kg. Ca scrumbia sărată care era tot pe la doi lei și vinul vărsat tot doi lei litrul. Sau înghețata pe băț care era un leu.
Cate basini pe unele persoane,, dar au uitat cum isi bateau incaltamintea talpa-n talpa sa scoata noroiul de pe urma ulitei strabatute.
O mamaliga cu branza si smantana pe stomacul gol nu se compara cu nicio mancare, proaspata sa fie.
Cred că e săracă rău.
Eu plătesc pentru mămăligă la restaurant și e mănâncă gratis acasă să nu-l vadă nimeni.
Are anumite complexe, e foarte atenta la parea lumii deci nu prea sta bine nici cu increderea nici cu stima de sine, are niste prejudecati si lista poate continua. Atat timp cat iti place o mancare si iti permiti sa o mananci in oras sau acasa nu ar trebui sa ti faci idei inutile
Am parerea ca nu este destul de bogat.Un om cu adevarat bogat sau stapin pe valoarea sa nici prin gind nu-i trece asa ceva si savureaza deplin un astfel de meniu.Intr-o perioada am lucrat la un hotel si veneau la noi oameni celebri si nu se sfiau sa manince un astfel de meniu si laudau bucatereasa pentru ea.
Sunt mulți oameni care mănâncă mămăligă oriunde se află; eu sunt unul dintre ei.
Si mie imi place de cand ma stiu. Fiecare o maninca cu altceva, mie cel mai mult imi place cu lapte desi se poate cu orice altceva de exemplu cu brinza si smantina sau cu tochitura.
Spune-i să călătorească în lume să vadă ce prețuri are mămăliga în străinătate )
Într-un restaurant de fine-dining din Statele Unite am găsit un mediu ce conținea „polenta" cu 36$
Yaesmin întreabă: