Mie imi placeau orele de religie. Nu aveam un profesor care preda ceva, ba chiar din contra, nu a predat nimic ce tine direct de domeniu. In fiecare ora dezbateam subiecte morale. Ex: "daca ai putea sa alegi sa salvezi 5 persoane (pe care nu le cunosti) sau 1 persoana foarte importanta tie de la moarte, ce ai face?".
Istoria religiilor mi s ar părea o materie interesanta pentru liceu. Cultura generala gen. Atât
Religia își are rostul ei în familie și la biserică, nu la școală.
Educația sexuală în schimb își are rostul ei în a fi predată la școală.
Mie mi-a placut, desi nu am mai putut sa cred in Dzeu, de mic.
Mi-a placut pentru ca era o ora relaxanta, un fel de a doua dirigentie, si am aflat exact ce e cu isteria asta, ce inseamna ritualurile astea ciudate.
Pe viitor, probabil crestinismul va fi doar un capitol dintr-un manual de istorie, dar nu ma deranjeaza deloc ca am prins sfarsitul lui/am apucat sa stau de vorba cu ultimii credinciosi convinsi.
O sa am ce le povesti nepotilor. Sau o sa-i doara in c r de subiect cu totul, ca e prea lame.
Depinde de profesor si ce preda/vorbeste. Ar putea fi o materie foarte interesanta.
In scoala trebuie sa existe materii de baza, pe care le invata toata lumea fara discutie (matematica, istorie, biologie, etc.).
Parintii isi trimit copiii la scoala cu convingerea ca aceasta va fi complementara, nu contradictorie cu educatia data acasa. Astfel, fiecare parinte poate alege daca trebuie sau nu ca religia sa fie o materie a copilului lor. Acesta este un lucru bun si normal.
Eu pun sub semnul intrebarii materiile socio-umaniste. Mai erau profesori care, la aceste materii, incercau sa induca idei pro-Avort, pro-LGBT, etc.
anonim_4396 întreabă: