Ce părere aveți despre sinucidere? Curaj sau lașitate? (argumentați)

Nici una nici alta, mai degraba se traduce prin pierderea sperantei, si consider ca trebuie sa ai multa incarcatura emotinala negativa pentru a lua in considerare aceasta varinta. Trebuie sa iti gasesti puterea sa ceri ajutor atunci cand simti ca nu faci fata singur, desigur unii nu mai apuca sa ceara ajutor, dar nu stii niciodata ce a fost in sufletul acelui om care a reusit sa isi ia viata, nu ii condamn, nu e vorba de egoism, acelea sunt persoane pierdute, ajunse la disperare, care nu mai realizeaza durerea care o pot lasa in urma lor.

Nici curaj, nici lașitate. Este o decizie cu cauze multiple, uneori genetice. Se cunoaște că unele etnii sunt mai predispuse la act. De obicei motivația este inconștientă iar cel de o face caută un motiv plauzibil pentru el să își justifice actul.

Pierdere.
Nu e nici curaj, nici lasitate. Doar risipa.
90% din cazuri sunt doar exercitii de atentie.
Pacat de resursele irosite pe un asemenea individ, mai ales ca nu apuca sa munceasca si sa plateasca din datoria morala, fata de sistem si familie.

Niciuna.E doar un pacat enorm prin care aduci suferinta nesfarsita celor din jur si implicit tie.

Lașitate și egoism. Lașitate, deoarece nu au curajul să dea piept cu viața, cu necazurile pe care le întâmpină. In al doilea rând nu au credință în Dumnezeu, că Dumnezeu poate face miracole în viața lor.
Egoism, deoarece nu se gândesc la ce rău le vor pricinui apropiaților lor prin gestul lor extrem.
Sinuciderea e o soluție permanenta la o problema temporara.

Nu este niciuna. Nu este lașitate deoarece nu știi care sunt motivele pentru care o persoană decide asta. Plus că dacă le știi nu e ca și cum le și simți. Este pur și simplu o decizie luată mai mult sau mai puțin în cunoștință de cauză (depinde).