Ce se intampla dragi utilizatori, ca de ceva vreme sunt foarte multe persoane aici pe TPU care doresc sa se sinucida, nu ma refer la cei care o spun sub o forma sa capteze cumva atentia, nici la cei pe care cumva gresit ceilalti ii catalogheaza trolli, ma refer daca cei care doresc sa faca acest lucru scriu si chiar fac acest lucru. Majoritatea sunt adolescenti sau trecuti usor de varsta adolescentei. Ce se intampla foarte foarte multe persoane au depresie si aceasta pare sa fie cauza generala? De ce bunicii nostri nu aveau depresie de exemplu si nici ganduri de sinucidere? V-ati intrebat vreodata? Nu cumva depresia- acest fenomen ingrijorator, este ceva adus odata cu modernismul acesta accentuat? Nu cumva societatea contribuie la acest lucru?
Ce parere aveti?

Voi milita importiva acestei afectiuni, daca aveti sfaturi prin care putem ajuta si indeparta aceasta afectiune iarasi este un suport prin care faceti bine. Internetul ar trebui sa fie un loc al utilului si placutului nu ceea ce a devenit.
Pe de alta parte multi ati scris cu alte ocazii ca ati suferit de depresie si v-ati vindecat, impartasiti gandurile, tratamentele si ideile care v-au schimbat viata! Eu zic ca e mai bine sa ajuti decat sa faci rau sau sa fii indiferent/a. Indiferenta in sine este si ea un lucru rau!
Orice postare este binevenita, rog sa ne abtinem de la glume si ironii in schimb pe o tema seriosa.

Rata sinuciderilor este destul de constantă în lume. Totuși în USA în ultimele două decenii ea a crescut în rândul tinerilor și adolescenților, fiind a doua cauză de deces între 15-24 ani, Cauzele le studiază sociologii și medicii și propun măsuri și programe de prevenție.
Orice asemenea posibilitate trebuie luată în serios de părinți, educatori, medici.
Din păcate este subiect tabu.
Situl TPU, are o poziționare specială. Astfel aici sub protecția anonimatului, orice persoană se poate exprima liber. Din acest motiv, cei ce au asemenea gânduri aici pot găsi un forum unde să aibă un dialog lipsit de oprobiul, lipsa de înțelegere și catalogarea ca bolnav mintal. Din această cauză, exprimarea unor asemenea gânduri va fi aici mai frecventă decât frecvența reală a fenomenului în realitate. Că uneori răspunsul nu este cel adecvat situației, este inerent naturii sitului, exprimare liberă a opiniilor. Dacă situl ar fi cenzurat din acest punct de vedere, nu și-ar atinge scopul.

De ceva vreme? Ca de ani buni se intampla asta...

Ii ajutam cum putem, dar pe langa asta, consideram ca sunt doar probleme ale adolescentei, pentru persoane care nu... sunt suficient de inteligente sa traiasca. Dar oricum, daca pun o asemenea intrebare, se confirma acest lucru.

Oameni buni nu m-am referit aici doar la adolescenti ci la toti suferinzii de depresie ca un intreg. Dupa o lunga perioada de suferinta psihica multi aleg sa-si ia viata, desi daca stai sa te gandesti doar gandurile ii fac sa recurga la aceste gesturi extreme. Ca este o afectiune despre ea vorbesc, nu cred ca cineva si-ar lua viata ca nu are nu stiu ce smartphone.

Păi dacă nu îl au pe Dumnezeu în viața lor, îți dai seama dragă frate.

Pai, viata e din ce in ce mai usoara cum s-ar spune, avem multa libertate, si toate cele, sau cel putin, in copilarie multi au fost asa, rasfatati, sau protejati cum s-ar spune.
Dar crescand in varsta, observi ca viata nu e usoara, iar de multe ori ceea ce ne dorim e greu de obtinut, trebuie sa depunem efort, o sa esuam de multe ori pana sa ajungem la acel ceva pe care ni-l dorim, dar, din nou, cand in copilarie ai fost invatat sa primesti tot ce iti doresti fara sa depui efort in schimb, cand brusc te trezesti la realitate si vezi ca viata e mult mai dificila, te ia depresia.


PS: Acum ceva timp, era o gluma la un nr de stand-up, gen "Pe vremea mea nu exista depresie, daca-i ziceam mamei ca nu fac *ceva, nu mai stiu exact ce* ca am depresie, cand venea spre mine sa-mi dea o mama de bataie, stii cum uitam de suparare?"

Lipsa de sex duce la depresie. Bunicii nostri se insurau de mici si aveau parte de sex din belsug, in ziua de azi numai rahaturi de drame in "iubire" incepand de la varste fragede.

Din cauza tehnologiei oamenii sunt mai comozi și mult mai singuri. Înainte comunitățile se ajutau se cunoșteau între ei se vizitau. În plus lumea pe timpuri se concentra pe supraviețuire, aveau probleme punctuale, munceau mult, creșteau copii, în ziua de azi deși avem mai mult confort oamenii vor ce vad la alții vacante, case etc, în plus se pune mai mult accept pe emoțional fiindcă viata e diferita

Numai doua persoane au murit pe TPU, luati de o boala necrutatoare. Hombre si Popescu_Eugen_1964.
Ceilalti, care 'se sinucid' in mod repetat si de ani de zile pe forum, o fac pentru atentie, nici un utilizator care a scris ca se sinucide, nu a facut gestul.

Din lipsa de sex. Cum zicea cineva mai sus. Asa este. Sigur din cauza asta.
Confirm. Da, da.
Fara glume si ironii.
Dar fara parinti care sa se implice suficient in viata de familie e normal ca avem tot mai multi adolescenti suferinzi si care-si gasesc validarea doar in social media. E singura cauza. Societatea incepe de la parinti.

Sa-ti mai zic asa o chestie. Nu prea poti tu sa vindeci depresia altuia. Asta daca ar fi depresie pe bune. Ca tot zici de militat.

Consumerismul e cea mai comuna cauza in ziua de astazi pentru asa-zisa depresie la adolescenti. N-au cutare chestie noua, stralucitoare si mai moderna, le creeaza complexe de inferioritate.
Parintii lipsesc de multe ori din peisaj, foarte ocupati cu joburile sau pur si simplu nu-si prea vad de viata de familie si nu invata copiii cum sa nu-si mai reprime emotiile si sa practice activitati mai sanatoase.
Retelele sociale, Facebook-ul mai ales, chiar sunt motoare generatoare de invidii sau gelozii.
Pentru ca adolescentii sunt invatati sa creasca numai prin comparatie, nu sa-si dezvolte propria persoana.
Pentru ei lumea reala e social media. Si tot acolo mor si se reincarneaza. Astea-s depresii mai usoare si de multe ori camuflate prin anumite tulburari de personalitate (borderline sau narcisism).
Depresiile mai reale sunt cu totul altceva, nu doar niste banale slabiciuni. Sunt oameni care nici nu se mai spala din cauza asta.
Poate exista si o componenta genetica, nu doar factori de mediu.
Ia vezi asta:
https://www.youtube.com/watch?v=vYR9JPztdn4

Chiar si persoanele casatorite pot pica, candva in depresie..nu e musai la adolescenti. Depresia nu tine cont de varsta. Intr-adevar,in cele mai multe cazuri apare la adolescenti,ei fiind nepregatiti sa gestioneze ce li se intampla. In zilele noastre nu se mai comunica, nu mai stim ce e aia sa se stranga toata familia duminica(cum era inainte, mancam, beam ne simteam bine cu totii). Acum e fiecare cu tel in mana. Stau cupluri la masa in restaurant cu telefoanele in mana. abia daca isi vorbesc. Pai pe vremea mea stiam sa vorbim, sa socializam, sa gasim activitati..etc.
Alta chestie,se discuta treaba cu sexul. Pai e normal ca,din moment ce aproape toti tinerii vad filme,vad la unu si altul ca au iubite/iubiti.vor si ei. Si daca nu au ce se intampla? incep sa aiba pareri proaste despre ei insasi, sa nu mai aiba incredere in ei, sa se detaseze de lumea reala de teama ca nu sunt acceptati si nu ii place nimeni. Cati nu pica in depresie din cauza rautatilor din scoli/licee? Se face atata misto ca esti gras, slab, inalt, scund..ca n-ai tel de ultima generatie, ca parintii nu sunt cine stie ce bogatasi..etc.Pai cum se simte copilul ala? Ii mai vine sa dea ochii cu lumea sau se inchide in casa si plange si devine depresiv?
Urmatorul lucru: depresia in casnicie. Apare din diverse motive. Poate partenerii nu isi mai acorda suficient timp unul altuia din cauza serviciului, hobby-urilor sau mai stiu eu ce. Sau exp urmator : sunt femei care isi dau seama ca sotul nu mai e ca la inceput, apar scandaluri si batai. Femeia plange, se inchide in ea, pica in depresie. ar vrea sa plece dar nu are curaj, poate mai are si un copil si se gandeste sa nu destrame "familia".
Sunt fel si fel de cazuri in care oamenii devin depresivi fara a fi intentia lor..se satura atat de mult de suferinta si de viata lor incat isi doresc sa se sinucida. Stim cu adevarat ce este in sufletul si in mintea unui depresiv? Stim sa radem de el, sa il judecam si cam atat. Facem ceva sa ajutam atunci cand cunoastem personal pe cineva cu depresie? Multi nici nu baga de seama sau sa dea importanta atunci cand de exp, un membru al familiei e depresiv. Il lasa acolo in lumea lui, ei se ocupa de treburile si problemele lor, nu?