Ce va lipseste cel mai mult din anii de liceu? mie una mi-e dor de orele in care eram scoasa afara din clasa pentru ca sopteam colegului...sau de diminetile in care aveam teza si grabindu-ma ajugeam in incinta liceului si realizam ca am plecat in papuceii de casa cu catelusi pufosii... 
Si eu sunt inca la liceu...si sincer nas vrea sa se termine niciodata...ador orele de geografie in care facem cu o profa nebuna..."mercuri" ii zicem...sau religia cu arnold(profesoara).....sau orele de sport cand dam mingea peste gard si ne pune profu sa cumparam alta....eu incerc sa traiesc din plin aceste zile care miau mai ramas din viata de liceu....si cu siguranta ca peste ani...ne vom aduce aminte eu si colegii mei de aceste momente de neuitat
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Mi-e dor de zilele cand eram evacuati din liceu pentru ca se primeau amenintari cu bomba (se intampla des, o data pe luna ), mi-e dor de orele de dirigentie de care nu am avut parte, pentru ca le transforma diriga in ore de matematica, mi-e dor de profesorii care spuneau ca mai rai ca noi nu au mai vazut (si am fost generatie cuminte, fata de cei de acum). Mi-e dor de tot.
Răspunde
Eu la liceu am facut primi 3 ani ca un profesor pensionar si din accelasi exercitiu, ne asculta si ne dadea teza si lucrare dar,, surpriza a venit in ultimul an de liceu,, am facut matematica ca inspectorul de matematica si primul verdict a foat asa: ca norocul ca unii din voi mai stitii, tabla inmultirii,
, din 28 de elevii, a lasat 25 de corigentii dar la final totii am intrat in bac, nu a lasat pe nimenii pe toamna.Pentru mine anii de liceu au fost si vor ramine cei mai frumosii ani din viata mea, sa nu mai pomenesc de chefurile din internat
Eu sunt inca la liceu...insa imi este dor de generala.Cand stateam pe hol si cand venea profu/profa din cancelarie, dadeam alarma in clasa:6, vineee!
sau cand ne prefaceam la ora de religie(era ultima ora) ca ne este rau de la atatea teste pe care le dadusem, doar ca sa ne dea drumul acasa.
Asta e, chiar imi e dor de fostii colegi, cu toate ca atunci de abia asteptam sa scap de ei.
Mi-e dor de fiecare coleg in parte.de cat de uniti eram cand era vorba sa facem ceva ce nu ar fi trebuit... mi-e dor de diminetile in care ne strangeam sa facem cheta pentru ziua respectiva sa luam mancare. mi-e dor de absolut tot!
Mi-e dor de profesoara mea de filosofie, de eterna isoscel, de prof de chimie care ne-a trecut pe toti si ne-a spus sa mergem sa aprindem o lumanare fiecare, am zis noi, e mare lucru, profesorul, da dar 40 de lumanari fac cat un bec de 100 de wati, a murit saracu era bolnav de cancer, de aceea vroia lumanari.
Foarte dor.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
