Cei care sunteti parinti, sumteti dezamagiti de copiii pe care-i aveti, cu varste intre 16 - 25 de ani? sau sunteti mandrii de ei, de rezultatele voastre, apoi ale lor?
Am 2 copii, doua perle as putea sa le zic, sunt minunati, imi sunt in acelasi timp si f. buni prieteni, ne iubim si stiu ca sentimentele sunt reciproce.
Sigur ca depinde si de educatia pe care parintii o dau copiilor lor pentru ca acestia sa mearga pe calea cea dreapta, dar mai stiu ca uneori depinde si de colectivitatea in care se invart si care poate avea fie un efect benefic daca este formata din oameni buni, fie un efect distuctiv daca asa zisii prieteni sunt oameni rai, lipsiti de caracter care te imping la rele si daca "copiii "respectivisunt influientabili, atunci pot apuca pe o cale gresita si cand isi dau seama ca au ratacit drumul, nu mai au energia necesara pentru a o lua pe drumul cel bun, decat foarte putin dintre cei "deviati".
Pentru ca eu sunt in postura fericita de a avea copii minunati, ma consider binecuvantata de Dumnezeu ca, am reusit si eu si ei, sa ramanem in "parametrii", pe care viata ni-i recomanda pentru a fi oameni realizati si cu adevarat buni.
Un gand bun tuturor si multa sanatate si mai ales copii buni, de care sa fie mandru fiecare parinte si parinti buni de care sa aiba parte toti copii lumii.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Sunt foarte mandra de copilul meu. Are 21 ani, e un baiat de nota 15, suntem prieteni, ne spunem tot ce ne framanta, ne ajutam unul pe altul.
Asta, poate si pentru ca nu ne avem decat unul pe altul.
Ca orice copil, a avut si el portia lui de mici derapaje, dar au trecut si acum vad ca nu m-am chinuit degeaba.
Răspunde
@darrio... Am un singur copil, sunt tare mandra de el. A realizat tot ce se poate astepta de la un copil. Il ador exact cum si el pe noi Ma rog zilnic sa-i fie bine in viata pentru ca merita cu siguranta! Tare frumoase raspunsuri am primit, va multumesc tuturor, ma bucur ca suntem multumiti de copiii nostri... cea mai mare fericire in viata.
In numele parintilor as spune ca orice om este mandru de copilul sau, datorita iubirii pe care o poarta in suflet. [exceptii "parintii " fara suflet, poate ]
Parintii mei sunt putin mandri de mine, pentru ca nici eu nu sunt satisfacuta de rezultatele mele si nici de mine in general. Insa fata de fratele meu, cuvantul "mandru " isi are cu adevarat intelesul. Si eu sunt la randul meu mandra cu un asa frate.
Sunt foarte mandra de fata mea si de ceea ce da dovada ca om. Trebuie sa recunosc ca am facut eforturi sa fim cele mai bune prietene fapt pentru care ea nu imi ascunde nimic. Cateodata ma mir ca nu stie sa tina un secret ci trebuie sa ni-l spuna si noua, parintilor ei. Ca orice copil mai are si scapari dar nu dramatizam si rezolvam problema impreuna.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
