Cine imi compune o poezie sa fie si numele Iancu prin el are funda! care e cea mai amuzanta are funda si vot!

1. Ce veşti mai aveţi voi, români, despre Iancu
Să spună ce ştiu toţi acei care ştiu
Ce veşti să avem, suntem oastea lui Iancu
La Ţebea, la Ţebea, eroul e viu
Eroul ne cheamă, ne cheamă la Ţebea
Al nostru frumos, pătimit crăişor
Aici ne rugăm pentru Iancu, la Ţebea
Roş-galben-albastru - altar tricolor

R: Trăiască duhul lui Iancu
Trăiască moţul între moţi
Câmpia Libertăţii spune
Că Avram Iancu suntem toţi

2. Popor românesc, nu uita niciodată
Că nu eşti urmaş de fricoşi şi bastarzi
La tine acasă cât faci ochii roată
De dragul eroilor veşnic să arzi
La Ţebea foşnesc româneşte gorunii
Şi-ntreg calendarul se-aude pe drum
Şi clopote fierb untdelemnul furtunii
La Ţebea, la Ţebea, la Ţebea acum

3. Şi nu e român omul care în viaţă
O dată măcar, într-un ceas minunat
Pe sine privindu-se parcă în faţă
Lui Iancu Avram nu i s-a închinat
Tu, Iancule sfânt, ne-ai purtat idealul
La Ţebea venim, fiii tăi te cinstesc
Lui Iancu-nchinare, trăiască Ardealul
Trăiască întregul popor românesc








Geme prin fluier un Cântec nezis,

Câteodată mi-e teamă întreg să îl scriu,

IANCU, cel mereu interzis

Din Ultimul Dor, e atâta de viu!



Cu fruntea pe lespedea somnului său

La Ţebea mă rog, ca un ultim haiduc,

PATRIA mea, cu părere de rău

Şi din numele tău aş vrea să mă duc…



Mă doare de-o vreme răstignirea pe hartă,

Ştiu că nu am nicăierea să plec,

CASA mea care-mi eşti, tu îmi iartă

Lacrima Ochiului în care petrec…



Furtuna de vine nu-i cine s’o-nfrunte,

Nici pumnul de piatră izbit în Carpaţi,

Acum când îţi scriu sunt singur pe Munte

Şi vântul suspină prin brazii uscaţi…



Geme prin fluier un Cântec fierbinte,

Eu niciodată nu am să te mint -

Vindecă-mi gândul cel spus mai-nainte,

Alţii sunt răii, îi ştiu şi îi simt…