Cine ma ajuta si pe mine? Care sunt diferentele intre monarhie si republica?

MONARHÍE, monarhii, s. f. 1. Formă de guvernământ în care puterea supremă aparține unei singure persoane


REPÚBLICĂ s. f. formă de guvernământ în care conducerea este deținută de un organ suprem al puterii de stat ori de un președinte ales sau numit

MONARHÍE, monarhii, s. f. 1. Formă de guvernământ în care puterea supremă aparține unei singure persoane (rege, împărat, țar, șah etc.) și se transmite de obicei ereditar. ♢ Monarhie absolută = formă de conducere a statului bazată pe puterea nelimitată a monarhului. Monarhie constituțională = formă de conducere a statului monarhic în care prerogativele monarhului sunt limitate prin constituție. 2. Stat care are ca formă de guvernământ monarhia

REPÚBLICĂ ~ci f. 1) Formă de guvernământ în care organele supreme de conducere sunt constituite din reprezentanți aleși pe un anumit termen. 2) Țară care are această formă de guvernământ.

Salut. Acestea sunt definitiile din dictionar. Sper ca ti sunt destul de clare. O completare personala: monarhia e forma de guvernare in care fraierii platesc pentru bunastarea familiei regale si a tuturor rudelor si neamurilor lor, in timp ce republica e forma de guvernare in care tot noi fraierii platim pentru bunastarea tuturor ganganiilor, lighioanelor, capuselor si lipitorilor care se autointituleaza oameni politici si ne fura cu tupeu si nesimtire totii banii munciti, prin taxe si impozite, samd

Am gasit o carte despre monarhie si replublica: http://www.sferapoliticii.ro/sfera/pdf/Sfera_81.pdf
Monarhia este un sistem politic în care puterea este simbolizată de o singură persoană numită monarh. A fost o formă de guvernământ obișnuită în întreaga lume în perioadele antică şi medievală.

Regula eredității este adesea obișnuită însă monarhiile elective sunt considerate, de asemenea, monarhii (Papa, suveranul Vaticanului este ales de către Colegiul Cardinalilor) iar unele state au conducători ereditari însă sunt considerate republici (cum ar fi Marele Consiliu de Șefi în Fiji).

Monarhie
Monarhia poate fi de mai multe tipuri: constituţională, absolută, electivă.

În zilele noastre, 44 de țări din întreaga lume au ca șef de stat un monarh iar 16 din Commonwealth o recunosc pe regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit drept șef al statului lor.
Reublică
Cuvântul republică derivă din termenul latin res publica, însemnând lucru public. Republica este o formă de organizare statală (sau formă de stat) în care suveranitatea aparţine poporului iar puterea executivă este exercitată de cetăţeni aleşi, pentru o perioadă determinată de timp. Acest termen, la fel ca şi termenul echivalent politeia, din limba greacă, se referă substanţial la organizare politică a societăţii în sens larg. Modul în care autorii clasici l-au folosit (spre exemplu în Republica lui Platon) nu trebuie să fie considerat o referinţă la un tip anume de instituţie politică. Republica în Antichitate, nu reprezenta altceva decât interesul pentru comunitate, pentru polis, pentru oraş.

Aristotel a formulat o distincţie clară între trei forme de guvernământ: monarhia, aristocraţia şi democraţia. În principiu nici una dintre aceste forme de guvernământ nu este incompatibilă cu republica. Republicile nu sunt în mod obligatoriu şi democraţii. Spre exemplu în Antichitate, în Republica Romană, cetăţenia era negată sclavilor şi femeilor. Alt exemplu este Republica Veneţiană, care era o adevarată oligarhie, în care poporul era exclus de la guvernare, dar unde şeful statului era ales printr-un complex sistem de vot şi tras la sorţi între reprezentanţii nobilimii.

Pe de altă parte, o democraţie nu este în mod necesar şi o republică. Un exemplu în acest sens este Marea Britanie care, deşi este un stat democratic, nu este o republică ci o aşa-zisă "monarhie constituţională" în care există un parlament ales direct de cetăţeni, dar al cărei şef de stat (regele sau regina) este ales după un strict criteriu ereditar.

De-a lungul secolelor, republica s-a delineat din ce în ce mai mult ca "guvern al poporului", ca sistem instituţional în care şefii de stat nu mai sunt aleşi pe cale ereditară. Monarhia a devenit practic un antonim pentru republică.
Etimologie
Semnificaţia originală, în limba latină, a cuvântului republică era res/rei - treabă/treburi plus publicae - publice, adică respublicae - treburi, probleme publice, adică acele probleme care erau comune tuturor locuitorilor acelui teritoriu. Cuvântul compus a devenit repede un cuvânt nou, de sine stătător, respublica, la singular, respectiv reipublicae, la plural, în latină.

Primele republici în istorie, conform a ceea ce cunoaştem astăzi, au fost cele ale oraşelor state din Grecia antică, respectiv din Italia antică. Ele erau un tip de republici sclavagiste, întrucât nu toţi oamenii ce locuiau în acea republică aveau drepturi egale. Sclavii, conform acceptanţei uzuale a acelor timpuri, erau fiinţe umane ce pierduseră absolut toate drepturile cetăţeneşti.
Monarhia şi republica
Din punct de vedere teoretic, monarhia reprezintă o altă formă statală care se deosebeşte conceptual radical de o republică. În realitate, unele monarhii moderne sunt atât de democratice încât funcţionează, atât statal cât şi guvernamental, într-un mod foarte asemănător ca cel al unei republici democratice "ideale". Viceversa, de-a lungul istoriei, unele ţări au folosit cuvântul republică chiar în componenţa numelui oficial al ţării, dar forţele guvernamentale concentrate într-o singură mână forte (a se vedea dictatori, dictatura proletariatului, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Republicile populare din Europa de est şi Asia în perioada cortinei de fier, republici bananiere) au acţionat de facto în maniere foarte asemănătoare cu a celei în care o monarhie absolutistă funcţionează.
Tipuri de republică
De-a lungul istoriei au existat diverse forme de republici, unele continuând să existe sau să co-existe. De la republicile sclavagiste ale antichităţii până la republicile constituţionale moderne de tip parlamentar, semi-parlamentar sau prezidenţial este un drum lung. De multe ori, atunci când se vorbeşte despre "democraţie" cu adevărat, referirea se face la o formă modernă de republică.
Monarhie constituțională
În statele cu regim monarhic constituțional (ex: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Suedia, Belgia, Olanda, Spania), șeful statului este monarhul, care deține de regulă puteri limitate. Puterea executivă este deținută de Guvern prin Primul-Ministru. Ca structură, sistemul este foarte asemănător cu cel al Republicii Parlamentare, diferențele fiind legate de șeful statului și modalitatea de alegere al acestuia.

Monarhii din aceste sisteme au cunoscut o reducere treptată a atribuțiilor lor, mai ales după anul 1945, rolul acestora fiind mai mult simbolic. Cu toate acestea, există "puteri de rezervă" pe care aceștia le pot folosi (mai ales în Marea Britanie), însă acest lucru ar putea duce la o criză puternică în statul respectiv.

Această formă de guvernământ este considerată stabila, întrucât șeful statului, deși nu este ales direct de către cetațeni, este impartial din punct de vedere politic și nici nu se implică la nivel public în politica statului (de exemplu, Regina Marii Britanii nu face niciodată afirmații publice referitoare la politicile Guvernului, însă are o întâlnire săptămânală cu Primul-Ministru in care își exprimă punctul de vedere legat de acțiunile acestuia).
Monarhie absolută
În această formă de guvernământ, monarhul deține puterea absolută in stat. Parlamentul are rol decorativ (daca există), iar puterea executivă este exercitată în totalitate de monarh.

În prezent, singurul stat din lume în care există monarhie absolută este Vaticanul.
Republică parlamentară
În statele cu formă de guvernământ parlamentară (ex: Germania), prim-ministrul (sau cancelarul) este şeful guvernului, autoritatea executivă în stat, şeful statului (monarh sau preşedinte) având, cu mici excepţii, funcţii simbolice.

Guvernul este numit de către Parlament, iar în unele cazuri Parlamentul alege și Președintele țării. În majoritatea cazurilor, Președintele are rolul de a media conflictele politice și de a reprezenta pe plan extern țara, neavând atribuții executive.
Republică semiprezidenţială
În cele cu formă de guvernământ semiprezidenţială (ex: Franţa, România), prim-ministrul este şeful guvernului, impartind totusi puterea executiva cu preşedintele statului. Acesta din urmă îndeplineşte funcţii importante mai ales în domeniul politicii externe şi celei de apărare şi de securitate (domaine reservee). De asemenea, Președintele propune Parlamentului primul-ministru spre validare, și poate dispune suspendarea din funcție a unor miniștri dacă aceștia sunt anchetați pentru fapte penale. Miniștrii sunt numiți de Președinte, la propunerea Primului-Ministru.

În republicile semiprezidențiale, șeful statului este ales direct de către cetațeni, conferindu-i acestuia o credibilitate sporită.

Există controverse legate de recunoașterea oficială a "republicii semiprezidențiale" ca formă oficială de guvernământ, unii juriști afirmând că aceasta nu există în realitate.
Republică prezidenţială
În cele cu formă de guvernământ prezidenţială (ex: SUA), nu există prim-ministru, atât funcţia de şef al guvernului cât şi cea de şef al statului fiind îndeplinită de preşedintele statului. În republicile prezidențiale, Președintele țării (ales direct de către cetățeni) exercită întreaga putere executivă, însă acțiunile sale sunt puternic controlate de Parlament, prevenind astfel abuzurile.

Republica este forma de guvernamant care este condusa de un presedinte ales prin vot universal odata la 4, 5 sau 7 ani (depinde de tara),iar monarhia inseamna, regat, ducat, principat, sau imperiu.si poate fi absoluta sau constitutionala..monarhia e condusa de un monarh ce poate fi, rege, regina, duce, imparat etc..de obicei este ereditara dar poate fi si electiva.