Depinde cum o percepe fiecare.
Multa lume asculta versurile. Pentru aia, bineinteles ca reflecta cultura/inteligenta, pentru ca e important textul.
Eu ascult in prim-plan notele. E important sa fie placute, pozitive. De aia imi plac manelele si alte stiluri care implica multe ritornele si ritm antrenant.
Un om educat ar putea aprecia manelele pentru superioritatea instrumentistilor fata de industria muzicala sintetica, de exemplu.
Gusturile nu se discuta, mai ales in materie de muzica, pur si simplu asculti ce iti place sau ce simti in functie de momentul in care te afli, eu unul nu am un gen favorit, ascult in functie de momentul in care ma aflu, nu ma identific cu un gen, pot sa ascult de toate fara probleme. Adevarul e ca la nunti cine potop pune rock sau alta muzica? La nunti, petreceri dupa cateva pahare la bord iese talentul din tine iar manelele impreuna cu alcoolul scot dansatorul din tine. Eu personal am vazut la nunti sau petreceri cum lumea era total dezinteresata de muzica obisnuita, rock sau ce se mai asculta pe acolo cand era o atmosfera mai soft...in momentul in care s-au bagat manele, s-au rdicat de la mese si s-au rupt in figuri, cu mic cu mare lumea se distra.
Numai la noi exista chestia asta. In alte tari oamenii se pot distra desi nu au manele
Nu are treaba muzica cu educația, știu oameni ce nu prea au educație dar se cred mafioți ascultând muzica, clasica.
La fel și cu manelele.Sunt oameni destul de inteligenți și intelectuali ce asculta, si nu neapărat pentru cuvinte cât pentru ritm și o stare de bine.
Maneaua e muzica de petrecere, sau de suferință. Acum ce ii drept nu asculți toate rahaturile cu tenta pornografica și fără noima, dar o manea veche sau o manea cu un ritm frumos e bine venita indiferent de IQ.
Nu neaparat, dar da, are mai mult legatura cu anturajul si atitudinea proprie. De exemplu familia mea e in zona manele-populara, desi eu detest intregul gradient, mai mult cam intreaga muzica romaneasca, veche si noua.
Zic ca nu pentru ca am un coleg de facultate care e destept si totusi asculta manele, e bun la algoritmica-alea alea dar delasator in ceea ce priveste restul materiilor, aici intervine atitudinea.
Cat despre da, eu sunt exemplul viu, in marea majoritate a cazurilor muzica asta implica niste aspecte de cea mai joasa speta: ura, violenta, moarte dusmanilor, bani, femei, masini, superficialitate cat cuprinde ce amplifica niste complexe de superioritate dezastruoase. Daca pun la socoteala ca sunt cel mai educat din familie (in cel mai literal mod), pot afirma ca muzica asta nu vad cum poate rezona cu o persoana similara mie.
Ar trebui sa adaug ca rezonanta asta nu trebuie neaparat corelata cu inteligenta sau educatia, ci cu simtul moral al fiecaruia, ce este bun, ce e calitativ in termeni de mesaj, ori de emotie. Nu poti pune discrepanta asta pe carca celor educati cu pretextul ca sunt tocilari, antisociali si alte asemenea, este strict vorba de discernamantul fiecaruia in termeni de preferinte morale. Pentru mine, manelele nu au nicio bila alba tocmai pentru ca se bazeaza pe niste sentimente, complexe, situatii, care nu ma reprezinta.
Daca stau sa ma gandesc mai bine, vorbind de discernamant intre veridic si penibil, ar fi la mijloc o educatie, dar nu cea dintr-un sistem de invatamant, ci cea parentala; pentru ca anturajul in care creste un copil, o tabula rasa, il modeleaza, putem spune ca, intr-adevar, educatia e legata de genurile muzicale pe care adultul in devenire ajunge sa le prefere.