E minunata increderea voastra.Va intreb, insa, n-ati intalnit nicio situatie in care sa spuneti:"Asa i-a fost scris"? Sunt impresionata de cateva zile de acel baiat de 19 ani, motociclist accidentat de unul dintre colegii lui de competitie; sau despre accidentul lui Mihaita Nesu, ce ziceti? Credeti ca trgedia prin care trec ei, este efectul alegerilor facute? Uneori mi se intampla sa trag intr-o parte si, printr-o succesiune de intamplari sa ajung altundeva.Cum ati categorisi asemenea fapte? Cui ar trebui sa le punem in carca:noua sau destinului? Daca ne place sa credem ca suntem liberi, as zice ca suntem, in aceeasi masura si tributari unei legi primordiale care ne conduce spre actiuni pe care nu le putem controla. Vointa ne calauzeste dar intamplarea _sau destinul, de ce nu?-ne da cate-un bobarnac spre a ne aminti ca nu suntem pe deplin stapani pe un fenomen atat de fragil precum este viata.Numai bine va doresc.
Nu exista un destin prestabilit.Tu iti faci propriul destin.Nimeni nu iti controleaza viata.
Buna!
1.Tu iti creezi destinul, nu incerci sa il aflii!
2.Cred mai mult in spontanitate decat in destin!
3.Totusi tu trebuie sa iti conduci viata, nu sa lasi pur si simplu sa se intample totul de la sine!
O seara buna!
Totul se intampla dupa cum gandesti, daca esti tot timpul optimista ai parte numai de bine si la rau de belele. Multi cetateni sant incapatanati si nu inteleg cum functioneaza legea atractiei.
Nu cred in destin, totul se intampla asa cum iti planifici tu, daca intri in belele tu te bagi nu destinu si multe altele
Pai tu iti faci destinul.
studiaza si tu putin legia atractiei si ai sa intelegi.
tot ce vrei o sa obti daca vrei cu adevarat!
adica destinul il formezi tu.
Nimic nu e intamplator si nici oamenii pe care ii intalnesti de-a lungul timpului. Totul are un scop. Destinul ni-l facem singuri, nu altcineva. Ca am ales gresit sau bine nu e de vina nimeni, ci doar noi.
Depinde chiar daca tu iti faci viata poti sa patesti un accident deci si in destin
Categoric Da.Cred in destin.Fiecare avem scrisa soarta si nimic nu e intamplator.toate se intampla cu un scop si suntem pusi la incercare de forta destinului, cel care ne ghideaza viata.
Stii, daca iti vezi de treaba si ajungi undeva intr-o pozitie inalta in societate, poti zice ca ai noroc. Dar daca hoinaresti, te droghezi etc si ajungi boschetar, poti zice ca ai ghinion. Tu iti faci destinul.
Tocmai studiez in scop practic legile mecanicii fluidelor... Cineva, mos Vasile mai exact, mesterul-guru al urbei, care imi monteaza o teava de canalizare prin curte, mi-a explicat ca nu e neaparat nevoie sa fac o panta mare la canalizare, dimpotriva, daca nu vreau sa se infunde. Cica 3/4 grade e suficient, si trebuie sa treaca proba cartofului (adica arunci trei cartofi in WC, tragi apa, si cartofii trebuie sa strabata toata teava, in scopuri de "factory testing"). Nu's de ce, zice el, cu cat e panta mai mare, destinul cartofilor ar fi sa se impotmoleasca pe traseu
Eu deja am luat-o razna cand l-am auzit, si am intrat in metafizica de-a dreptul. Acum sunt la teoria cascadei. Cum s-ar zice, din punctul de vedere al moleculei de apa, ea e independenta in flux, supusa legilor de agitatie termica, frecare, turbionare, etc, si face ce vrea ea... dar tot in mare ajunge, urmand linia sinuoasa a raului, mai devreme sau mai tarziu. Intr-adevar, cartoful nu! Are o masa initiala mai mare, deci e mai important dpdv sinergic, si n-are decat sa se intepeneasca pe traseu, chiar daca il arunci pe verticala. De-aia se si intepeneste mai des teava de la chiuveta...
Cartoful este deci creator de destin, la fel ca pietrele din rau, se duc unde vor ele, cand vor ele, spre deosebire de raul insusi si picatura de apa, ce se duc doar la vale, pana dau de o delta, estuar, fiord, sau de un sistem de irigatie mai amplu. N-au decat sa se opuna, sa faca clabuci, spume, destinul lor fluid le joaca feste... si nu intamplator!
Deci cu cat esti, ca individ, mai inertial si greoi, cu cat ai mai multe sanse sa iti implinesti destinul propriu, decat sa te lasi purtat de valul fizic imbatabil al fluiditatii vietii.
Asadar eu cred in destin, dar numai in destinul indivizilor incapatanati, greoi si inceti in reactii. Poetic, melcul are un destin propriu, caprioara are un destin de turma.
Ca o sinteza: totul e intamplator, intamplarile fiind toate efectele unor destine individuale mai puternice decat fortele celeste.
Nu sunt sigur eu asi crede ca totul e intamplator ca totul se iveste de la sine mai mult cred in carma!?
PS:IzaAndreea12 twilight e de ****!
Este o intrebare controversata dar nu imposibila.In opinia mea eu cred ca o parte din destin ni-l construim singuri. Apoi daca il lasam pe Dumnezeu sa intervina El va schimba numai in bine viata noastra, apoi o parte e intamplatoarea, pentru ca asa ne hazareste soartaSper ca v-am ajutat.
De ce zici destin?
Daca poti sa dai timpul in napoi, atunci poti sa zici ca exista destin.
Nimeni si nici o datata nu va putea sa dea timpul in napoi.
A putut cineva sa se intoarca in trecut?
Lumea noastra sta in faptul "miscari", "vitezi", "arderei".
Deci daca nu exista "timp", cum poti sa zici ca exista destin? (Doar noi ne numaram secundele, minutele, orele, zilele, ani, la care noi numim "timp" )
Intalege la ceia ce am spus si iti vei da seama de foarte multe raspunsuri, ce nimeni nu tia putut raspunde vrodata!
Nu dau mai multe detalii! e de ajuns.
PangeeaRogvaiv întreabă: