E minunata increderea voastra.Va intreb, insa, n-ati intalnit nicio situatie in care sa spuneti:"Asa i-a fost scris"? Sunt impresionata de cateva zile de acel baiat de 19 ani, motociclist accidentat de unul dintre colegii lui de competitie; sau despre accidentul lui Mihaita Nesu, ce ziceti? Credeti ca trgedia prin care trec ei, este efectul alegerilor facute? Uneori mi se intampla sa trag intr-o parte si, printr-o succesiune de intamplari sa ajung altundeva.Cum ati categorisi asemenea fapte? Cui ar trebui sa le punem in carca:noua sau destinului? Daca ne place sa credem ca suntem liberi, as zice ca suntem, in aceeasi masura si tributari unei legi primordiale care ne conduce spre actiuni pe care nu le putem controla. Vointa ne calauzeste dar intamplarea _sau destinul, de ce nu?-ne da cate-un bobarnac spre a ne aminti ca nu suntem pe deplin stapani pe un fenomen atat de fragil precum este viata.Numai bine va doresc.
Categoric Da.Cred in destin.Fiecare avem scrisa soarta si nimic nu e intamplator.toate se intampla cu un scop si suntem pusi la incercare de forta destinului, cel care ne ghideaza viata.
Cred ca fiecare dintre noi se naste cu un destin, nu la intamplare...
Destinul, este ceea ce suntem, propria persoana, viata insasi, e un destin caruia noi ii dam culoare(sentimentele).
Intamplarile... De obicei li se intampla copiilor cu varste cuprinse intre 3 - 12 ani, care nu stiu inca ce e bine si ce nu.
Daca e sa te lovesti, sau sa ti se intample ceva, orice, e din neatentie sau cu bunastiinta, nu e de vina destinul si nici intamplarea.
PangeeaRogvaiv întreabă: