Credeti in reincarnare? mie mi se pare o prostie

Eu spre exemplu nu cred, in genere nici in bilblie nici in dumnezeul ala din bilblie nu cred.

Nu cred, dar orice e posibil.

Eu cred in reincarnare Tu?

Siguranta ta cum ca n-ar exista este o prostie, te rog sa ma ierti! Pana la urma, nimeni nu stie ce se intampla dupa moarte, nimeni nu s-a intors sa ne spuna, totul tine doar de imaginatia noastra.Religia crestina ne invata ca sufletul e nemuritor, dar deasemeni nu stim unde se duce el, asa cum nu stim nici de unde vine.Toate sunt posibilitati, daca sunt, dar nu certitudini.Asa incat marturisesc ca eu nu resping nimic, atata vreme cat nu stiu nimic.De unde stii ca e o prostie? De unde stii ca melcul pe care-l strivesti din neatentie pe carare intr-o zi ploioasa n-a fost inainte un om? Nu spun ca asa este, spun ca nu exista certitudini ci doar credinte si indoieli. N-am nimic impotriva parerii fiecaruia, e dreptul sau de a crede sau nu, insa a califica drept "prostie"credinta ferma a altcuiva, budist in cazul nostru, e incorect. Puteti crede sau nu, in Dumnezeu sau in Inviere, sau Reincarnare dar fara a exprima certitudini acolo unde exista posibilitati. E posibil sa existe reincarnare; ce argumente ai sa spui ca e o "prostie"? Ce ti-am scris eu aici nu e o mustrare ci o incercare de a restabili un adevar:nimeni nu stie ce se intampla dupa moarte! Numai bine.

Subscriu parerii lui @april cu totul!

Chiar daca este de ras reincarnarea da exista si la noi si in orice parte.Asta se intampla mai mult dupa moarte, dar depinde de viata pe care ai dus-o intainte. Daca ai suferit mult si ai fost o victima in tot ce ai patit Dumnezeu va fi bun cu tine si iti va da o viata mai buna pe care cu adevarat o meriti.Asta este sigur. Sper ca ti-am fost de ajutor :*

April ai dreptate trebuie sa respectam religia tuturor, fara credinta nu este viata, aidat un raspuns de nota 10 bravo!

Eu nu cred adica e o prostia

Nu cred in asa ceva este o mare prostie

„Unii defaimă omenirea propunând ideea unei comuniuni a omenirii cu universul, zicând că sufletul este parte omenesc, parte animalic, uneori imbrăcând un trup, alteori trecându-l în alte fiinţe după plac, ajungând dupa ce a fost om, să se facă o dată pasăre, altă dată peşte, altă dată animal de uscat, şi se intoarce dupa aceasta iarăşi in firea omenească. Alţii merg cu prostia lor până la a susţine ca sufletele intră şi în tufişuri, încât socotesc că şi viaţa copacilor ar fi potrivită pentru suflet şi înrudită cu el. Alţii, în fine, sunt de părere ca sufletul trece mereu dintr-un om în altul şi ca viaţa omenească se petrece mereu cu aceleaşi suflete, ele aflându-se necontenit aci în unii, aci apoi în alţii... noi (creştinii) susţinem că acelaşi trup va învia şi împreună cu acelaşi suflet, numai o singură dată, fiind alcătuit din aceleaşi elemente, pe când ei cred că sufletul decade mereu, ajungând în alte trupuri, fie de fiinţe raţionale fie iraţionale, că şi in lucrurile lipsite de simţire despre care ei zic că sunt compuse din aceleaşi părţi ca şi lumea întreagă. Se mai deosebesc de noi şi prin faptul că ei nu cred că aceleaşi elemente se unesc cu sufletul şi cresc impreună cu el de la începutul vieţii lumeşti până la sfârşitul ei... Nu ne vom lua însă nici după cei ce susţin părerea că sufletele se mută din trupuri de femei în trupuri de bărbaţi sau invers, că sufletele ieşite din trupuri bărbătesti devin femei sau din bărbaţi se mută în bărbaţi şi din femei în femei, fiindcă ei s-au inşelat în privinţa adevărului." (Sf. Grigorie de Nyssa, Scrieri II, Dialogul despre suflet şi înviere, pg. 386-387)