Asta e o presupunere a ta. Nu un fapt. Fericirea nu e data de religie. Și mă îndoiesc că un credincios adevărat care e urmărit mereu de povară păcatului e fericit cu adevărat. Vorbim de credincioșii aia adevărați, habotnici
" DeMicUnCălător: Credincioșii sunt mai fericiți decât ateii."
premisa e FALSĂ deci orice concluzie va fi la fel
Eu am credinta dar nu pot spune ca sunt happy tot timpul.Doar ca am incredere ca totul va fi ok in viata mea pentru ca cineva sus are grija de mine.Si pana la urma urmei asta am vazut manifestindu-se mereu in viata mea, mereu am avut probleme, dar mereu s-au rezolvat.Fiecare este liber sa aleaga daca crede sau nu. Dupa cum imi spunea cineva apropiat, cand avionul se prabuseste nimeni nu mai e ateu pe acel avion.Am avut un unchi ateu convins si mare comunist-in clipa in care la 42 de ani s-a vazut pe patul de moarte a spus ca daca se vindeca mereu va merge duminica la biserica.Dar domnul a hotarit altfel si a murit.
De unde pana unde? Vreau sa stiu de ce crezi ca e asa. Ai exemple concrete?
Da. Am un exemplu concrete, Eu.
De când mi-am pierdut credința nu mai sunt atât de fericit ca înainte.
Cu toate ca am o familie frumoasă,
Nu-mi lipsește nimic, mi-am îndeplinit toate visele "înzecit"
Simt că viața fără o credință e foarte goală.
Ti-ai pierdut credinta din motive personale. Tu ai crescut prin credinta, dar ulterior ai renuntat la ea. Asta dupa un timp te-a facut sa te simti gol, pentru ca inainte credeai in ceva si acest lucru te completa. Acum iti lipseste acea parte si de aceea simti acest gol.
In schimb Ateii din nastere, au invatat sa traiasca fericiti fara sa aiba habar ce este credinta pentru o religie anume. Pentru ei religia pare doar o secta de care apartii pentru traditie si nimic mai mult. Sunt multi atei din nastere care traiesc fericiti si fara griji, pentru ca asa s-au nascut.
Depinde de om, de situatie, nu conteaza daca esti credincios sau ateu.
Fii atent la erori de logica.
"Argument bazat pe premise false"
https://ro.alegsaonline.com/art/5503
anonim_4396 întreabă: