Nu se știe.
Westermarck spune că suntem făcuți să evităm dorințele sexuale cu membri ai familiei deoarece sunt persoanele cu care am crescut și, astfel, le recunoaștem automat ca rude. Omul nu poate, fără să aibă niște date care să-l conducă la asta, să își dea seama cine e rudă și cine nu.
De aceea, probabil, au existat cazuri în care frați s-au găsit, s-au îndrăgostit și au descoperit de abia după că sunt rude. Au fost, cel mai probabil, separați.
Pe de altă parte, există Freud care infirmă prima teorie, susținând că toți tindem, mai mult sau mai puțin, să fim incestuoși. Studii au scos la iveală că suntem mai mult atrași, în mare măsură, de persoane care ne seamănă fizic.
Care teorie să fie adevărată? Nu se știe. Cercetătorii tind să fie de acord cu prima. Rămâne la latitudinea noastră cui să dăm crezare.
Teoria mea e următoarea: în familile în care se petrece incestul, rolul fiecărui membru nu este bine definit. Mama nu este acea figură protectivă, tatăl nu este cel autoritar (de exemplu), astfel încât ar putea apărea o discrepanță în percepție, pe un fond psihic slab și combinat cu un fetish bizar. Cu alte cuvinte, cred că aceia care fac sex cu rudele lor, nu conștientizează că sunt rude (deși știu asta). Nu le consideră.
E ca și când mănânci o bomboană când ești foarte, foarte răcit. Știi că aceea este o bomboană, dar nu simți gustul dulce.
Asta e teoria mea și sunt șanse să mă înșel având în vedere că nu sunt un cercetător.
Bineinteles ca au vina, sunt direct raspunzatori de asta! Singura problema este ca vor face copii cu malformatii si handicapuri atunci cand decid sa faca copii. Daca este iubire intre copil si parinte (fata-tata sau baiatul cu mama) atunci se cheama incest si este pedepsit de lege. Daca este sora-frate sau veri de sange, copiii ies cu malformatii si handicapati, pentru ca au aceleasi gene bilogice ale familiei.