Cum distingi lenea de depresie?

Dacă nu ai chef să faci nimic și ai acele zile de la orice auzi sau cineva îți vorbește, i-ai lua la pumni și n-ai avea chef de nimic, asta poate fi depresie sau simplă lene cronică?

Nu orice se rezolva la psiholog. Tine de voința. Psihologii nu pot face minuni, de fapt ajuta pe cei care vor sa se ajute. Nu putem inventa boli pentru fiecare alegere. Toto avem traume, blocaje. Nu toată lumea leneșă suferă de depresie și nu toată lumea care suferea de depresie e leneșă. Nu vorbesc de cazurile în care e dovedita boala unui om și se manifesta cum spui tu.

Ai vorbit doar pe langa subiect si pana la urma, n-ai zis nimic...

Pai se creste doza si de zoloft.
Regula e asa, daca intr-o luna medicamentu nu misca deloc, nu e bun, se scoate.
Daca misca dar nu de ajuns, se mareste doza. E o tampenie sa stai 10 luni desi nu misca deloc, tampenie din partea medicului.

Cel putin regula asta mi-a zis-o medicul meu. Aici e general, nu mai depinde de om.

Pai nici nu ai accepta experimentele, ca ai constata ca ce ai zis e un neadevar, dar e normal, am zis, ca nu cunosti cum sta treaba.
Chiar azi la TV a fost Marius Sava medic, care a zis ca, depresia e o boala, nu e de gluma, devi dezinteresat, indiferent, trist de nu mai faci nimic.
98 % din depresivi erau ocupati pana sa ii ia boala fie lent fie brusc.

Nu iei medicamente ca nu ai nevoie, altfel ai lua, ca nu ai avea incotro. Nu ma refer la experiment.
E si normal ca nu iei medicamente pentru o boala daca nu o ai, zic la general.
Ca daca ai tensiunea 20 (doamne fereste, ca AVC e cel mai cumplit lucru), trebuie sa iei.

Azi la TV a fost medicu Marius Sava care vb despre, nu e de glumit.

Dar aia cu lenea si nu depresie, ai dreptate, am zis si eu cazul, cand ai chef de chestii placute doar.
Aia cu depresie cam sunt lenesi ar cam trebui, ca daca iti ia motivatia pica vointa si dorinta (de ce ai vrea sa faci ceva ce nu te intereseaza?), asa ca duce la lene cumva, ca nu mai ai interes sa faci ceva.

Depinde ce simptome are depresia aia, ca de ex poti fi trist dar sa nu fure motivatia, si atunci ai dreptate, ai depresie dar nu esti lenes.
Insa netratata, trece la nivelul urmator in general si fura motivatia.
Sau si netratata poate sa ramana la nivelul de dinainte, depinde de om.

Dupa aia netratata, poate apare cel mai urat simptom si f greu tratabil, apatia si anhedonia.
Acolo nu mai esti nici trist sau anxios, nu mai ai emotii deloc.

Pai de la blocaje si traume poate fi afectata vointa, deci tot trebuie trat psihologic, daca nu merge...ghinion. Unii raman blocati.
Psihanalistii stiu bine cum e.

Fiecare avem blocaje, pai depinde de blocaje, ce efecte au. La unii nu ia vointa, poate face sa fie agresivi cu partenerele de ex.
Un om ok are vointa de la sine, asta sa intelegi.

Știi oameni care au depresie, care se țin de job, petreceri dar au depresie și se manifesta altfel, nu pot dormi, au probleme de sănătate dar acele dureri pe care ei le acuza sunt de la depresie. Chiar am o colega de munca, care aparent e în regula dar adesea se internează pe motiv de depresie, dar când e la munca nu ai zice ca are depresie. Se îmbraca foarte drăguț, arata destul de bine, are bani, are copii, soț, ai zice ca are tot dar... Poate are altceva și ascunde dar asta spune ea și cam asa este și diagnosticul pe medical Asta e un exemplu. Apoi eu am zis ca ai dreptate pentru anumite situații dar nu e general valabil. Sunt oameni care au depresie dar aparent nu au nimic. Mai știu un caz, o femeie tânără care s-a sinucis și din afara nu se vedea. Avea job, avea grija de casa, avea familie, copil, dar probabil pe un fond mai sensibil, bănuiesc anumite probleme din familia ei de care nu se știe, posibil ca avea drepresie dar nu se vedea din exterior, nu era leneșă și nici alte simptome de genul. De aceea zic ca oamenii leneși au voința doar pentru ce vor ei și aceea nu au depresie sau boli. Ei funcționează bine mersi, e o alegere. Când nu mai au de ales mai pun și ei osul la treaba deci uneori tine și de de alegeri. Nu toți depresivii se vad, nu toți sunt cum zici tu triști și fără voința și izolati. Sunt mulți depresivi care aparent funcționează normal dar ei cumva reușesc sa se ascundă, deci totuși au voința, un fel de orgoliu sa nu arate ca au probleme. Eu de fapt cred ca fiecare om are un fel de a fi. Unii au multă energie alții mai putina. Eu de exemplu nu pot sa fac la fel de multa curățenie într o săptămână cum face o prietena iar altele posibil sa nu poată sa facă cât fac eu. Aceasta prietena aparent e mai harnica, eu mai puțin decât ea iar x mai puțin decât mine. Doar ca în realitate chiar e posibil ca fiecare, în funcție poate de grupa sanguina, de moștenirea genetică, sa aibă mai multa energie sau mai putina. Unii obosesc mai repede, alții mai greu. Ca în sport. Unii au constituție mai robusta, sunt mai rezistenți, alții mai firavi. Dar exista și termenul de leneș, vrei nu vrei Mai degrabă as crede ca leneșii sunt oameni care genetic au mai putina energie decât sa cred ca au depresie. Eu dacă azi sunt lenesa poate ma simt obosita fizic sau nu am chef dar depinde despre ce e vorba. Dacă ma pui sa spăl geamuri sunt leneșă dacă ma pui sa merg la o petrecere nu mai sunt leneșă. Dar daca știu ca aștept musafiri și mi e rușine cu geamurile mele, ma odihnesc puțin apoi le spăl. Cam asa cred eu ca apare lenea și dispare, doar ca la unii e mai vizibil iar la majoritatea sunt doar stări perfect normale, (nu ma refer la cei ce au depresie care se manifesta în felul asta)

Asa este, pai am zis, la unii apar unele simptome de depresie, la altii altele, si nu sunt tristi, etc.
Dar eu am incercat cumva sa incadrez orice anomalie in ceva medical sau psihologic.

Evident ca depinde de fapt si de personalitate, ca tu de fapt la aia te referi cand zici "unu e lenes dar are vointa la ce vor ei".
Aia nu au depresie, dar personalitatea se formeaza din copilarie, si poate e chestie psihologica faptul ca e asa.

Adica unu e lenes si puturos ca asa l-a invatat tacsu ca i-a facut toate alea mereu, vezi? Si ii place doar sa se distreze. Asta daca nu are depresie.
Acelasi om era harnic si muncitor daca era intr-o fam care-l invata cu treaba de mic, sa stie ca nu totul vine de sus.
De aia am impartit in psihiatric si psihologic.

Adica cumva nu e asa "asa e el", de undeva vine ce e negativ sau pozitiv fara leg cu depresia.
Si ca dovada, dupa terapie, multi isi revin, dar nu toti, ca asa cum zici, psihologii nu pot face minuni.

Colega care aparent e in regula chiar este! Se interneaza pentru ca e nasol, cu trat respectiv isi revine, apoi acasa ramane cat de cat okey cu trat de acasa.
Ptr ca si cu trat poti avea recaderi, dar in spital se baga doze mai mari de tratament.

Cea care s-a sinucis nu era in regula, parea asa ca asa vroia sa para, si cand nu a mai rezistat, s-a dus. Avea depresie severa.
La ea se suprapuneau starile cum e la mine.
Tu daca m-ai vedea, ai jura ca n-am nimic, mai rad, mai glumesc, dar in acelasi timp inauntru e negru. Ca atunci cand mi-e f rau nu m-ai vedea, ca nu ies din casa si nu vreau sa vad pe nimeni.

In general nu au voie sa se suprapuna, ar trebui ori depresie cu gand de suicid si atunci nu ai mai avea grija de mare lucru si de job, pentru ca nu ar mai avea sens sa-ti intretii o viata pe care nu o mai vrei din cauza ca suferi permanent si nu ai fi tratabil (ea nu s-a tratat, a murit degeaba).
Ori esti okey si ai vointa si motivatie sa faci ce facea ea.
Cand se suprapun, psiholoaga mea a zis ca poate fi ceva schizo pe acolo.

Eu nu mai am grija de mare lucru, dar ciudat e ca rad fara sa ma fortez, mai fac misto, glume, in acelasi timp inauntru e opusul, bine, eu oricum am tulb bipolara dar mai real ceva schizo. Ca in bipolara nu se suprapun starile.
Adica eu nu am vointa sa fac ce facea ea, s-ar cam alinia treaba.

Cu energia ca tu ai mai putina ca prietena, aici nu e nici psihologic si nici psihiatric, e pur si simplu asa esti tu, aici putem zice "asa e el".
Daca esti nevoita faci, daca nu, poti sa zici "nu fac", asa cum zici.