De obicei cel mai greu in a trece la fapta este sa te apuci de treaba. Apoi lucrurile merg mai usor.Eu cand am ceva de facut, consider ca pentru acel lucru e nevoie de timp, de o pregatire prealabila...etc.Dar cand ma apuc vad ca nu e chiar asa greu, ba chiar mai rezolv si alte probleme amanate anterior.
Te pui pe treabă şi vezi că de fapt nu e atât de greu pe cât părea înainte.
Cel mai greu e să începi să faci acel lucru, după aceea te prinde tot ceea ce faci şi se termină când nici nu-ţi dai seama. Deci încearcă să începi.
Si daca nu am cu ce? Sa spal si nu am detergent, sa calc si nu am...curent, sa gatesc si nu am un ingredient, sa merg la facultate si nu am bani, sa etc?
Pai de ce vorbesti tu nu este un sentiment ca nu poti face ceva si sa te simti nu stiu cum... sa luam exemplul tau cu curentul: daca nu ai curent nu ai ce sa-i faci, tu nu poti face sa vina curentul, nu cred ca ar trebui sa se simta cineva oribil si sa-i para rau ca nu are curent...
Nu te-ai prins. Am introdus si faza cu "nu am curent" ca sa intelegi ca mereu gasesc motive sa nu fac o fapta, ci doar sa gandesc si sa simt.
Crezi ca daca reduc debitul de vorbe automat o sa-mi fie usor sa trec la fapte "fizice"? Mie imi place sa gandesc si sa simt, doar.