Ma intorc la ei si, cu lacrimi in ochi, le spun ca nu-i vina mea ca am parul cret.
Spui buna ziua, raspunzi scurt la intrebarea pe care ti-a pus-o apoi zici raspicat privind in ochii lui / ei ca din pacate trebuie sa ajungi undeva urgent. Apoi spui la revedere si te indepartezi.
Oricum nu vad de ce pui la suflet asemenea comportament, nu imi imaginez facand asta decat un hodorog sau o baba, lor le place sa stea la vorba 5 ore, iar istericalele batranilor nu trebuie sa le luam in seama. E lucru stiut ca dupa o anumita varsta, cam 55 de ani, creierul omului nu mai functioneaza corect.
Le zic ca nu am chef de vorba si imi continui viata, daca se supara e problema lor.