O perioada marcata de dezvoltare si schimbari masive cum e adolescenta te face sa simti adesea ca esti singurul care are dreptate, iar toti din jur iti sunt inamici. Ingaduinta nu e un muschi suficient de exersat in scoala sau chiar in viata particulara incat sa lase loc si altora.
In numele unor idei te trezesti adesea ca esti soldat, iar cand o imagine nu accepta niciun ton de gri, doar alb si negru, e destul de dificil sa constientizezi ca nu te afli pe un camp de lupta.
Sa fie doar ingaduinta mai mare la cei care sunt potriviti statutului scoala, pus mare la usa teritoriului stabilit? Nu stiu! E un teritoriul in care marcajul se bazeaza pe cunostinte si in ciuda faptului ca profesorii modereaza lupta pentru pozitiile alfa, ele sunt date si de opinia libera a fiecarui coleg. Ajuns teritoriu de razboi, marcajele se fac cu pumnii, cu dispretul si discriminarea pe motive de haine, cosuri, etc, cu injurii, injuraturi si intimidari duse chiar la extreme. A mai ajuns si teritoriu de comert, in care marcajele iar sunt violente, teritoriu de santaj si furt, etc. Nu inteleg cum de s-a intamplat?
O bomba cu ceas! Adica se aduna acolo niste tensiuni inflamabile, nu pozitive, care sa stimuleze invatatul. Dar de ce, asta cautam sa inteleg? O inchisoare! Adica nu poti fi liber acolo, sa te dezvolti, sa inveti, esti ca pedepsit ca vrei sa inveti. Dar de ce?
De vina sunt profi ca accepta favoruri si inchid ochii'tocmai de aceea se intampla atatea, iar pupincuristii fac ce vor
Nu cine e vinovat, ci ce s-a intamplat?
Nutemaiholbadarling întreabă:
Oleg20 întreabă: