Prin cinste, corectitudine, integritate, stabilitate. Trăsături adesea pierdute în ziua de azi.
Ca cine te simpatizeaza iti acorda increderea din start si intra intr-o ralatie cu tine, ma refer de amicitie, prietenie. Si in timp cand se iveste ceva, se va vedea daca esti sau nu de incredere.
Si va afla ca esti de incredere cand va fi o ocazie, dar iti acorda nota 10 de la inceput, si dupa aia taie din puncte, nu invers, adica sa nu-ti acorde nimic si sa te spetesti tu sa castigi puncte.
Ala care nu te simpatizeaza nu iti da incredere de la inceput, baga aia "aaa multi sunt nasoi, nu am incredere", in loc sa zica "nu te plac de fapt, ca altfel puneam binele in fata si nu raul, vreau sa fiu in relatie cu tine si sper sa fi okey, nu vreau sa te pierd sigur neacordandu-ti incredere, mai bine risc dar am o sansa sa stau cu tine intr-o prietenie, relatie, etc".
Deci nu trebuie sa faci nimic, sa fi tu insati cu oamenii care te plac si cu care intri in prietenii, ca aia iti va acorda toata increderea din start. Se va vedea de la sine ca meriti increderea in timp.
Părerea mea e că încrederea nu se câștigă.
Ea îți este oferită de cineva atunci când acel cineva consideră că, corespunzi modului lui de a gândi, principiilor lui de viață.
Atunci când faci ceva în mod special pentru a câștiga încrederea cuiva, dar nu face parte din felul tău de a fi, nu ești decât un fake, un impostor.
O poti castiga doar demonstrandu-i la momentul potrivit si doar prin fapte ca o mertiti, vobele nu conteaza aici.
Eu?
Nu!
Niciodată!
Când se va întâmpla să știți că vine Apocalipsa.
Nu cred în iubire deși tânjesc după ea, asta sunt, sincer, nici nu mai încerc să mă înțeleg, m-am săturat să analizez cai verzi pe pereți, oricum, a ceva ce nu există.
Există doar hormoni și atât. Cum oricum eu nu am cum să stimulez hormonii bărbaților, aia e. Nu a fost să fie. Probabil până vor trece ai mei, voi mai experimenta ceva, iubiri din astea așa platonice și aia e.
Întrebarea se voia a fi pentru cineva din familie, o cunoștință.
Dar și pentru mine, nu musai în sensul dragostei. Pt că persoana cu care am vorbit, m-o întrebat și am tăcut, deoarece habar nu aveam ce să-i spun. Nici acum nu aș știi cuiva, dacă-mi adresează întrebarea asta, ce naiba să-i răspund.
Pt că la mine este altfel treaba cu încrederea. Eu am impresia că încrederea ar trebui să o dețină fiecare în el și să o ofere la rându-i celui de lângă el. Dar la întrebare chiar nu am știut ce să răspund.
Mai intai ai incredere in tine si apoi vei avea si in ceilalti. In rest vine de la sine. Nu uita, lumea e facuta din invinsi si invingatori!
Mai intai as incepe prin a ma educa cu privire la egalitatea genurilor am sa l citez pe Stalin "Vrei egalitate atunci ia sapa si treci la treaba ".Ca mai apoi sa invat limba si literatura romana si sa folosesc Dumnezeu in loc de God. Intr un final as reduce frecventa cu care folosec emojiurile deoarece acestea denota lacune in vocabular.
De ce vă luați de God-ul meu, care este echivalentul God-ului dv? Nu pricep? Iar să dau exemplul cu limbile separate?
Zâmbăricii sunt BFF mei nu știu dacă realizați, dar aproape zilnic eu îmu lipesc câte unul și pe ochelari deci așa de obsedată/iubitoare sunt de ei. Nu vă luați de ei, atât vă spun.
Sper ca pe viitor sa nu ma mai blocheze toti frustratii care aleg sa traiasca intr o minciuna ascunsi in spatele unei identitati false (grec) din imposibilitatea de a si accepta propria persoana.
Păi cine v-a blocat?
Eu nu am blocat-o nici pe Violleta care mă făcuse ca ultimul om ) în final însă, mi-o dat tot ea ignore )