Nu cred că s-ar schimba prea mult sensul vieții, ci ritmul. Tempo-ul. Aș face ceva ce să rămână în urma mea.
Probabil mi-aș da silința să înregistrez o piesă cu chitara care să le întreacă pe toate. Să desenez un portret sau un desen care să inspire speranță... iar dată fiind povestea lui - să inspire mulți oameni după momentul trist. Cred că aș scrie și o carte.
Aș adăuga un plus de seriozitate, gândindu-mă că dosarul vieții mele va fi deschis cândva în fața tuturor ființelor din Univers... iar în judecata care va fi făcută să fie cât mai puține lucruri pentru care să-mi fie rușine. Mi-aș întări încrederea în viața veșnică ce urmează după învierea drepților... și m-aș asigura că voi fi prezent la eveniment.
Moartea e tristă, dar creștinii au o speranță. Isus a spus: „Adevărat, adevărat vă spun că cine ascultă cuvintele Mele și crede în Cel ce M-a trimis are viața veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață. Adevărat, adevărat vă spun că vine ceasul, și acum a și venit, când cei morți vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, și cei ce-l vor asculta vor învia." (Ioan 5:24-25)
As face tot ce voiam sa fac in viata
Moartea e tristă, dar creștinii au o speranță. Isus a spus: „Adevărat, adevărat vă spun că cine ascultă cuvintele Mele și crede în Cel ce M-a trimis are viața veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață. Adevărat, adevărat vă spun că vine ceasul, și acum a și venit, când cei morți vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, și cei ce-l vor asculta vor învia." (Ioan 5:24-25)
Greu de zis probabil nu as mai face nimic si as sta cu cei dragi as profita de dragostea lor pentru asta iti recomand un film referitor la asta si anume Now is good! o zi buna
Da! As renunta la orice material si as deveni o fiinta total spirituala.As incerca sa ajut pe toata lumea cu cat mai multe fara sa-mi mai fie jena de batjocura sau rasete{doar mai e doar un an de trait}