Foarte frumos, si eu... Pentru ca acum comportamentul pe care il am, lasa de dorit...
Eh, eu cat am suparat-o pe bunica numai ea stie. Am fost un pericol de copil, acum fiind mai mare, mi-am dat seama ca nu am facut bine.
Ohooo, dar cate am facut in 12 ani! (sunt adoptata de la 1 an jumatate)
Cand eram mica aveam un bol de decor pe dulap, m-am urcat pe scaun, am pus niste perne ca sa ma ridic si ghici ce! Am spart ascel bol si m-am taiat la un deget iar acum nu mai am nici un semn.
Pe la 2 ani mi-am rupt patutul...
In clasa a 2-a am spart capul unui coleg cu o piatra si de atunci regret ca am facut asta si ma mustra constiinta. -.-
Anu` asta m-am apucat de tigari si e ceva FOARTE GRAV si vreau sa ma las, dar tentatia e prea mare, e ca un drog...
Dar inca sunt copil, pot renunta la astea... Numai prostii am facut, si in 12 ani am trait in prostii si in minciuni si in suferinta.
''In clasa a 2-a am spart capul unui coleg cu o piatra'' hehe, aici imi place de tine.
Lasa tigarile ca nu sunt bune!
Incerc, promit! Da` nu ma bate daca nu pot.
Stii cum e la mine? Nu poti te ajut, nu vrei, iti dau la bot!
Stai chill, vorbim prin mesaje si-ti povestesc luni ce am facut.
Imi trimiti mai tarziu, acum trebuie sa plec undeva. Te pup!
DE CE?!
As fi evitat sa stau la pc, ps cate 7-8 ore zilnic)
Am auzit această întrebare de multe ori. Dacă m-aș întoarce
în timp, mi-aș da sfaturi degeaba, pentru că „eul" de atunci nu le-ar urma, nu le-ar înțelege valoarea.
Plus că nu am regrete, toate întâmplările pe care le-am trăit sunt cărămizi puse la traseul meu în viață.
Adevarat! Daca m-as intoarce inapoi la varsta de 1 an jumate, 2, hai sa zicem, un pic mai mare atunci cand pot sa inteleg, pe la 5-6 ani, m-as sfatui asa: "Sa pretuiesti persoanele iubite".
Pai da?
Foarte frumos!
Stai, ce?
Sfatul pe care ți l-ai da dacă ai putea, mi se pare frumos. Asta am spus.
A, ok.
Nu am inteles, imi poti explica?
Salut, daca m-as intoarce in timp la orice varsta, mi-as da un singur sfat sa fac cum cred eu mai bine, ca e bine asa. Nu trebuie sa iti regreti trecutul, trebuie sa il accepti si sa te bucuri ca datorita tuturor necazurilor, te-ai ridicat si ai invatat. Oamenii se gandesc ca vai daca nu mi se intampla "ceva" cine stie unde eram azi. Nimic nu este intamplator si totul se intampla cu voia noastra. Pe mine toate problemele m-au ridicat, crede-ma ca am avut cu carul, mergeam din groapa in groapa, si acum ma bucur ca am trecut peste toate si ca sunt foarte bine.
Daca as avea sansa asta, mi-as spune sa nu dramatizez orice lucru, ca e trecator si specific varstei.
KillMePlease întreabă:
anonim_4396 întreabă: