Tu minți, dar crezi că spui adevărul
În acest caz, este 50% posibil ca „informația greșită" să se afle într-un loc ușor accesibil (sub forma unui text, a unei imagini sau alte forme) și/sau toată familia persoanei în cauză a crezut în acea „minciună", iar informația i-a fost transmisă persoanei în cauză de familia sa.
De exemplu, dacă cineva susține că nu a existat Germania Nazistă, iar o altă persoană îi demonstrează că a existat prin diferite argumente, eventual persoana va crede că Germania Nazistă a existat și că informația pe care o deține e falsă.
Dar sunt persoane care nu se lasă intimidate de unele argumente care sunt foarte „clare", atunci mai bine să lăsăm persoana cu „credința" lui/ei, deoarece nu se va reuși (eventual) mare lucru.