Un film psihologic, cu un sir confuz de evenimente, in care prezentul, trecutul si viitorul se amesteca in gandurile protagonistului.
Acum isi aminteste ceva din trecut, acum e prezent, acum se gandeste cum ar fi daca s-ar intampla ceva. Nu poti sti in ce plan temporal se intampla actiunea decat atunci cand se termina scena si vezi continuarea.
O cronologie de la copilarie pana la formarea unei familii, impactul anilor de scoala, a locurilor de munca, a familiei si prietenilor.
Si axul central al povestii sa fie cautarea iubirii si formarea unei familii.
Ioi, Angycut, acum am observat că tu eşti. Ai trecut şi tu pe alb-negru?
Drăguţă poză.
Merci! Poza facuta la repezeala intr-o dimineata cu camera de la laptop! Evident neretusata; nici poza nici eu
Buna
Daca as fi fost tinerica, as fi optat pentru o varianta romantica/iubire.
Sunt trecuta de 40 de ani si am intampinat multe la viata mea, asa ca, daca as face un film, as pune cate un pic din fiecare gen.ce ar iesi, nu pot sa stiu, dar stiu ca m-as incadra la toate genurile mai putin sf.
O zi frumoasa sa ai
Lasa bre ca la 40 de ani nu esti baba, esti la doua tinerete
Poate exista romantism si la varsta noastra ca doar nu suntem,, trecute''
Este adevarat, tocmai de aceea am zis ca ma incadrez la toate genurile
Cred ca tragicomedie, presarat cu umor englezesc. Cateva secvente satirice, cu tenta SF. Pe alocuri thriller si horror. Telenovela? Si... dios mi-a!
Finalul inca nu se ste, inca regizez...
Trebuie sa intervin, daca imi permiti, sunt capturat: ))
Hihi! Sigur! Iti place? Sper ca nu e plictisitor.
Sper ca nu ai emotii pentru maine! Iti voi tine pumii. (nu ca ai avea nevoie, tu sigur ii vei eclipsa cu a ta lucrare )
Huzzah il ador, nu, deloc, las tara sa moara pentru mine, esti radioasa multu!
Tu esti radios si frumos!
S-ar incadra undeva la SF, actiune, eram in bagdad 2008 ora 23:00, tocmai ce scapasem de cativa insurgenti (eu cu inca trei colegi) am vazut o lumina pe cer, n-a atras spre ea si numai eu m-am trezit la bordul unei nave pe o masa si nu puteam sa ma misc, erau niste umanoizi mici cam de un m. am vazut si personal militar si cativa oameni de stiinta pe acolo si dupa m-am trezit jos langa colegi, spunandu-mi ca am lipsit 1 minut, dar eu stiu ca am stat 30 de minute
Super.....cred ca nu te-au rapit extrateresti...
Buna intrebare, nu mi-am pus pana acum intrebarea asta. Cred ca sunt un fel de nancy din copiii de la 402
Te indentici cu personajul?
As fi foarte scurt, experimental poate si inaccesibil dar foarte fericit si primitor, sigur ar fi ceva gen un om se plimba plin de sange pe un fundal rosu catifelat. ar fi un vis orizontal si iluzoriu dar totodata violent
Imi place filmul tau
Multumesc
Eu cred ca viata mea contine cate putin din fiecare gen. Undeva "Viata cu Louie"
iYuuki întreabă: