La primul meu răspuns trebuie să recunosc că am spus prea puține. E doar o afirmație fără argumente și am pus-o în felul ăsta deoarece pentru mine e un lucru evident, un lucru de bun simț, prea de bun simț și pentru categoria Conversații până. Desigur unora le poți spune că bila e neagră, ei vor zice că e roșie, normal că tu o să te duci că nu ești obosit, o să o iei și o să le-o arăți că e neagră. Fericit că i-ai convins? Nu te vor crede nici atunci unii dintre ei. Eh asta e o problemă. În fine, să ne întoarcem la timp. Mă voi lega prima dată de a doua întrebare. Nu, timpul în sine nu este o iluzie ci uneori modul în care îl percepem noi îl poate face să fie iluzoric. Însă, timpul în sine e cât de real se poate, ca și spațiul. Să zicem că noi percepem absolut anapoda timpul. La momentul A totuși eu îți voi răspunde la întrebare, iar la momentul B altcineva îți va răspunde. Conform percepției noastre și instrumentelor făcute de noi cele 2 momente au un interval între ele. Aici pe Terra să zicem că a fost un interval de câteva minute. Undeva în spațiu putem vorbi de un interval chiar de câteva ore. Însă, există această diferență dintre momentele A și B? Mai exact există cele 2? Cum au apărut cele 2? Ca un efect al unei cauze, iar cauza a fost întrebarea pusă de tine. Deci există timp? Da, absolut. În sensul ăsta am zis că nu poate fi o iluzie. Timpul există, indiferent de modul nostru de a îl percepe și e absolut independent de instrumentele noastre de măsură care pot fi după percepția noastră sau după aparatele exacte de măsură. Unitatea de măsură este una valabilă strict pentru noi, secundele. Această unitate de măsură de leagă de un reper, de mișcarea planetei noastre în jurul Soarelui și în jurul axei sale. Oricine, oricând, oricum poate inventa o altă unitate de măsură folosind un alt reper însă asta e mai relevantă pentru specia noastră. Unitatea de măsură și modul în care îl măsurăm nu are așa multă relevanță deci pentru timpul universal. Ca totuși să înțelegem de ce timpul există, indiferent de noi și de ceasul nostru, trebuie să înțelegem întâi ce este. Timpul reprezintă evoluția unui sistem. Noi suntem aici pe Terra. Cum am ajuns aici, sau cum am apărut aici? Complet normal și logic că în urma unei cauze. Era aici ceasul nostru și mintea noastră când a apărut acea cauză? Absolut nu. Însă ca să fim aici în momentul ăsta am avut nevoie de o perioadă de timp în care cauza relativ primordială a speciei noastre să se producă. Deci timpul există și fără noi. Instrumentele noastre de măsură nu mai țin strict se subiectivitatea noastră în percepție, ele măsoară exact acest timp. Timpul însă nu se desfășoară la fel în toate condițiile. Adică dacă pui un ceas aici pe Terra și unul pe un satelit, după o perioadă, oricât de exacte ar fi ceasurile, va exista un decalaj. De ce? Pentru că așa cum ne-a învățat nenea Einstein nu mai putem lua separat noțiunile de spațiu sau timp că totuși suntem oameni evoluați care au ajuns în secolul 21(chiar dacă unii nu dovedesc asta). Vorbim în relativitate de continuummul spațiu-timp. Zonele din spațiu conțin diferite surse gravitaționale care reprezintă de fapt curbări ale acestui continuum. Curbarea asta nu o percepem în mod direct, ne-au trebuit sute de ani să ne dăm seama de asta. De exemplu în sistemul GPS se ține cont de decalajul relativist, deci nu vorbim de povești.
Vorbind de prima întrebare. Aici e mai greu să dăm un răspuns căci încă nu avem o explicație concretă de ce a fost la început. Ca să se explice însă apariția singularității energetice s-a introdus teoria multiversului. Însă iar apare problema de cum a apărut prima formă de energie din multivers. Nu prea avem idee. Unii au susținut că în interiorul unei găuri negre timpul ia valoarea 0 însă nu prea văd posibil eu așa ceva ci mai degrabă cred că tinde undeva la 0. De aici explicația că singularității ăleia îi era asociat un timp nul. Însă ce a declanșat acel Big-bang? În fine, eu consider că timpul și spațiul sunt indispensabile oricărui obiect existent. Cum caracterizezi în primul rând un obiect? După coordonatele x, y, z specifice spațiului 3D și după un moment z, specific spațiului mai nou 4D sau Minkovski mai bine zis. Mai nou vorbind de acum aproape 100 de ani totuși...Nu e greu să vorbim de timp în universul nostru însă e prea departe momentul dinaintea lui de înțelegerea noastră. Gândește-te că universul se consideră a avea 14 miliarde de ani. Îți dai seama cât de mult e și de câte aspecte trebuie să se țină cont în aceste teorii. Sunt mai multe de spus aici însă aici vorbim strict despre timp.
În concluzie în universul nostru de când există el știm în mod sigur că mereu și peste tot a existat timp și tuturor subsistemelor din univers îi sunt asociate momente temporale. Asta e absolut limpede căci sistemul ăsta universal este într-o continuă evoluție. Însă dacă ne îndreptăm în momentul 0 al Universului nostru(sau chiar în momentele cu - că acum vorbim și despre așa ceva) nu prea putem știi exact sau înțelege bine cum stă treaba. Însă consider că indiferent de cum au apărut formele de energie primoridiale însăși existența lor implică o evoluție în timp și spațiu că de aia vorbim de energie.
Ca sa ai o mai buna idee despre timp trebuie sa te gandesti la Dumnezeu. El este singurul in afara timpului. Noi oamenii suntem fiinte limitate in/de timp. Dar intr-o zi nu o sa mai fim limitati de timp si o sa traim vesnic cat Dumnezeu.
Si ca sa vezi cat suntem de limitati, gandeste-te ca Dumnezeu este dintotdeauna, din vesnicie. Nici nu poate incapea in mintea noastra gandul acesta; dar asa este.
Exista timp atata "timp" cat exista o unitate sa-l masoare, gen ceasul. Timpul este doar perceptia noastra, de aceea se spune ca in momentul de fata timpul a accelerat, pentru ca noi il percepem in acest fel desi ceasul merge la fel ca si inainte.
Oh wow, chiar ai si postat.Credeam ca ajung acele calificative.Eu spun castravete, tu spui rosie si spamam intrebarea acestei persoane cu o salata? Lasa orgoliul la o parte si accepta faptul ca fiecare persoana are dreptul la propria parere.Stiu ca te consideri superior si ai dreptul la libera exprimare insa raspunsul meu a fost pentru el, nu pentru a deschide o polemica cu tine.
Cat despre cine se face de ras aici, tu esti cam singurul, lucru dovedit si prin limbajul tau si jignirile aruncate aiurea.O zi placuta
Omule, nu știi ce e ăla timp, e penibil. Am vrut să văd dacă aduci ceva în sprijinul răspunsului tău ca să arăt că e idiot. Înțeleg că suntem la Conversații dar totuși, măcar un răspuns de bun simț să fie dat. Timpul este o dimensiune fizică, fizica este o știință exactă, nu o părere. Noi în științele exacte nu putem vorbi de păreri fără dovezi sau un raționament logic, înțelegi tu?
Păi normal că nu te poate convinge cineva, nici nu mă mir dacă ești cam paralelă cu științele astea exacte. Ești o umanistă veridică. O să postez imediat un răspuns pentru întrebare ca să arăt de ce unele explicații de aici nu sunt satisfăcătoare. Am dat un răspuns scurt căci e categoria Conversații, nu știință.
Pur si simplu am intrebat ce aveam in gand si nu ma asteptam sa fiu injurat sau injosit. Este foarte usor sa gandesti logic, dar ca sa intelegi cum sta treaba, trebuie sa auzi si parerile altora, nu totul se bazeaza pe logica. Spre exemplu am intrebat undeva mai sus, ce a fost inainte de timp, ai vreo explicatie logica?
Nu te-am înjurat, nici pe departe. Unde vezi tu înjurături? Dapoi că te-am înjosit. Nu, am spus strict pentru cei care cred că e o iluzie, nu m-am referit la tine. Până și dacă te aruncă Itachi într-un genjutsu ai parte de timp. Oriunde ai parte de timp deci nu prea cred că îi poți spune iluzie.
Altul care își bate joc de topicul ăsta care chiar e interesant. S-a extins unde? Pe mama lui? Ok dacă s-a extins pe mama lui însă cum naiba s-a extins dacă nu exista timp? Cum poți să modifici ceva fără timp? Eu zic ca data viitoare să vorbești cu profesorii tăi de fizică că dacă întrebi pe TPU și ajungi să iei opiniile astea în serios ajungi mai confuz(ca să nu mă exprim altfel) decât înainte.
Te enervezi degeaba Zwielicht. :)
"CE este timpul" e o intrebare grea si putini oameni inteleg raspunsul, imensa lor majoritate inteleg asa-numitul concept de "timp newtonian" (fara sa stie desigur acest nume), recte, faptul ca "arhitectura" universului s-a desavarsit "in timp", de aceea si intreaba: "Ce a fost inainte?" :))
Timpul este asta:
https://www.tpu.ro/go-to-answer/8188161/
Ca sa explici asta pentru cineva cu o fizica de liceu, trebuie sa explici notiunea foarte adanca de "NIMIC" de dinaintea exploziei initiale.
Aici nu se intelege ca termenul corect cand ne referim la univers este cel de "spatiu-timp", si tu vrei sa-i faci sa inteleaga ca timpul NU = ceas? :))
Intreaba-i asa pe cei cu "ceasul" si "timpul e o iluzie":
"Cand nu ai un ceas, cum masori timpul?"
Unii or sa spuna: "Alternanta zi - noapte!"
"Cand esti intr-o pestera sau in spatiu si nu ai alternanta zi - noapte?"
Sunt curios cati or sa scrie: "Prin transformarile fizice", inclusiv ale fiintei lor. :D
Sunt demult imun la asa ceva.
In general explic o data.
Daca nu s-a inteles, mai explic pentru cei care nu au inteles...DAR DAU SEMNE.
Daca si atunci intunericul este total, le urez sanatate.
Repet: este o intrebare universal recunoscuta ca GREA, deci raspunsul este pe masura, adica greu de inteles pentru o fizica de liceu.
Treci mai departe.
Am inteles demult chestia cu timpul = nu ceas. Tocmai de aia am intrebat. Pana la urma raspunsul la intrebarea mea ca nu stim? Degeaba zice nenea arheolog ca bigbangu a avut loc acum 13 mld de ani pentru ca nu ma incalzeste. Natura nu se putea creea pe ea insasi. Timpul in teorie e infinit, adica logic vorbind nu se va termina niciodata, e un fel de mindblow pentru mine, imagineazati un infinit in care ai atata timp. Oare ce se va intampla peste 300 de mld de ani(daca rasa noastra ar supravietuii), totul este atat de fascinant si infricosator. Daramite peste 1 trilion de milioane de ani.
1. Conceptia ta despre univers existent intr-un timp newtonian este anulata de Einstein si de "spatiu-timp".
2, Deasemenea conceptia ta despre "infinit" intra in coliziune cu "pariurile de probabilitate" din fizica cuantica.
Aici am dat cateva raspunsuri referitoare la inexistenta "infinitului":
https://www.tpu.ro/go-to-answer/15535310/
3. Exista regiuni in univers, in care spatiul, timpul si materia sunt anihilate, se numesc "singularitati spatio-temporale", sau popular: "gauri negre".
Acum da-mi un argument pentru care "timpul" sau ORICE, este infinit, cand fizica spune ca NU este.
"Natura nu se putea creea pe ea insasi"?
Principiul incertitudinii spune ca da.
https://www.tpu.ro/go-to-answer/11730825/
Pentru a putea continua discutia, as vrea sa stiu ce nivel au cunostintele tale despre fizica cuantica, altfel batem pasul pe loc.
Multumesc.
Daca infinitul nu exista, atunci rasa umana, cat si pamantul si celelalte planete, si timpul, vor disparea la un momentdat?
Nu am fost foarte bun la fizica, dar imi amintesc foarte clar multe detalii din fizica cuantica(profa noastra era superba).
Acum, incearca sa gandesti putin din afara fizicii. Cine sau ce a dus la formarea nimicului ca prin urmare sa poata exista ceva in acest nimic, adica lumea noastra(daca intelegi). Si daca principiul incertitudinii este real, atunci inseamna ca peste cateva milioane de ani o sa putem muta lucrurile cu puterea mintii.
Exista in capul omului, este un mod de gandire, existenta timpului este doar o idee.
Pai noi oamenii am inventat termenul de timp. "Timpul" in sine nu are o unitate de masura, si e asa din totdeauna. Privind acest "timp" intr-un mod universal, da e o iluzie.
Timpul nu există, el fiind creat de creierul nostru, ca răspuns la gravitaţia pământului. Asta e părerea mea, ce cred alţii problema lor.
Slevyn întreabă: