De ce iubesc barbatii fotbalul? Bine,si eu iubesc fotbalul dar ce vreau sa aflu e de ce e ceva specific barbatilor.
Am vazut ca acum exista ligi si pentru fotbal feminin si devine tot mai popular,dar in general,in toata istoria fotbalului, barbatii au fost mai mult cu acest sport decat femeile.
Ce ne atrage la nebunie la a da cu piciorul intr-o minge de la unu la altul dintr-o poarta intr-alta?
Ordonare:
După relevanţă
De ce iubesc oamenii in general fotbalul? E un sport prea misto, un sport unde ai prilejul sa vezi oameni mega talentati, artisti in adevarul sens al cuvantului pe gazon, de la mingicari care te incanta atunci cand dribleaza cativa jucatori in aceeasi faza, pana la cei care doboara orice record absolut al acestui sport, cum ar fi marcatorii, cei care au cele mai multe meciuri jucate din toata istoria fotbalului si tot asa, iar aici gasim o gramada legende de-a lungul timpului, fotbalisti emblematici care au ajuns idoli peste generatii pentru multi pusti, dar si pentru oameni care acum au parul carunt. Este unul dintre motivele pentru care ne place sa urmarim fotbalul pentru ca= spectacol garantat.
Fotbalul e un sport majoritar barbatesc pentru ca de-a lungul istoriei a fost cunoscut datorita echipelor masculine care au facut si fac performante mari, e mult mai puternic fotbalul masculin, mai tehnic, mai spectaculos, e de fapt adevarul ''fotbal'', pe cand cel feminin e doar o derivare, ceva ce s-a desprins din sport pe partea feminina si se vrea si el competitiv, e mult mai nou, se investeste mai putin, dar sa fim seriosi, sportul asta ramane pentru barbati in ceea ce priveste performanta in mare parte, tot respectul pentru fotbaliste, dar nu stiu, nivelul e mult mai scazut acolo, adormi la meciurile lor, greselile mult mai multe, mai spectaculos e fotbalul din curtea scolii decat cel feminin, e strict parerea mea din ce am urmarit si am comparat.
"Ce ne atrage la nebunie la a da cu piciorul intr-o minge de la unu la altul dintr-o poarta intr-alta?" Miza unui meci, desfasurarea lui care poate fi oarecum dramatica, nebuna si au posibilitatea sa fie amintite mult timp de acum incolo acele meciuri, dar si rivalitatea joaca un rol important, rivalitatea dintre suporteri si dintre echipe e acel motor care face ca sportul in sine sa functioneze si sa aiba o viata lunga. Bine, mai adaugi si faptul ca e un refugiu, o relaxare pe care o ai atunci cand vrei sa mai uiti de probleme, sa te mai bucuri de ceva spectacol, de a iesi cu prietenii la un meci. Daca ai o echipa favorita toate capata sens, adica e un motiv in plus pentru care fotbalul devine un mod de viata, ceva cu care te identifici, asa cum unii sunt dintr-un cult religios, au un anumit gen muzical preferat si merg periodic la concerte etc. Practic vine la pachet ca un aspect social.
Ar mai fi multe de spus dar cred ca e suficient momentan, mai adaug si faptul ca sunt multe femei care sunt innebunite dupa fotbal, sunt mai microbiste decat multi barbati, nu tine de sex atunci cand e sa ai o echipa favorita sau pur si simplu sa-ti placa in sine sa urmaresti, iti place pentru ca iti place.
Răspunde
De acord,fotbalul e o arta,daca ne uitam la ce facea Ronaldinho,care mie personal mi-a placut foarte mult cand eram mic sa-l urmaresc cum facea slalom pe teren cu scheme care mai de care mai destepte.
E un sport frumos pentru ca desi ideea e simpla,la nivel de echipa devine complex,mai ales pentru antrenori care trebuie sa coordoneze echipa si sa faca strategiile.
Da, este o chestiune si de identitate, ar fi frumos sa mai castigam si noi ceva sa mai auda si Europa de noi, desi scoatem fotbalisti si in afara.
As mai adauga la ce ai zis tu ca e un sport pe care poti sa-l practici oriunde, nu iti trebuie decat oameni, un teren improvizat si o minge.
Răspunde Ronaldinho e idolul unei generatii, e unul din motivele pentru care ne-a facut pe unii sa iubim fotbalul si mai mult. Generatia aia cu Dinho, Zidane, Henry, Del Piero, Totti, Gerrard, Lampard, Drogba, Ronaldo grasu', Maldini, Figo si multi, multi altii nu va fi uitata niciodata, dar Ronaldinho a fost ceva special, ca el nu se va mai naste nimeni.
Niciodata nu voi uita golul lui de pe Stamford Bridge din 2005 cu chelsea, ca fotbalist a fost absolut bestial.
Pe mine personal nu ma atrage, absolut deloc fotbalul :-? (sper sa nu am eu ceva :)) ) (desi si daca as avea, nu ar conta)
Hmm:
"S-a dovedit științific că există o parte a creierului bărbaților care este activată într-un mod special atunci când există un meci de fotbal. Se numește cortexul cingulat anterior, și este, de asemenea, activat atunci când este cu tine în pat. Când echipa ta înscrie un gol această zonă este activată la maxim"
Sursa: http://www.fcmbaiamare.ro/de-ce-barbatilor-le-place-fotbalul/
Nu toti, pe mine nu ma atrage deloc, nici sa joc nici sa-i privesc pe altii cum o fac. De ce sunt atrasi barbatii nu stiu, probabil vazand ca majoritatea sunt pasionati de asta incearca sa se integreze si ei in grup si in timp incep sa fie la randul lor sustinatori infocati ai unei echipe.
Barbatul este facut sa iubeasca sportul, competitia, activitatea planificata si strategica in interiorul unui grup si mai e si sentimentul ca apartii unui grup social, unui "trib". Lucrurile astea sunt niste nevoi esentiale pentru orice barbat sanatos, dar cred ca fotbalul e doar un înlocuitor artificial pentru nevoile astea naturale.
De ce e artificial? Adica ce ar trebui sa faca altceva sa isi satisfaca aceste nevoi de apartenenta la grup?
Exista comunitati sau frății mult mai naturale pentru barbati sa se exprime cum ar fi ghildele, manastirile sau chiar războiul. Pana la urma o echipa de fotbal este doar o echipa de fotbal, dar țara ta este ceva mult mai adevarat si mai important si mai natural. Chiar si cand vorbim de vremuri antice in care nu existau neaparat națiuni asa cum le intelegem noi astazi, ci mai degraba triburi barbatii simteau ca apartin tribului, iar membrii tribului erau fie familia lor, fie prietenii lor. Era un sentiment de adanca apartenenta la un grup si, îndraznesc sa zic, un sentiment de dragoste față de comunitate. Cand acel trib sau grup social era atacat de alt trib, atunci barbatul statea fata in fata cu sensul cel mai adanc al fiintei sale: dragostea pentru oamenii din jurul lui. Dragostea care îl mana sa se sacrifice cu bucurie si curaj brat la brat cu prietenii lui.
Zicea cineva ca un barbat trebuie sa aiba 3 mari iubiri in viata lui:
-pentru o femeie
-pentru o frăție
-pentru un Dumnezeu.
Cam asta cred ca e raspunsul filozofic si antropologic pentru "de ce barbatii iubesc fotbalul". Nevoia de a apartine unui grup, unei identitati comune. In ziua de azi, barbatii au uitat de comunitate sau de națiune și iși exercita aceasta nevoie naturala in cadrul competitilor sportive.
Sa nu se inteleaga totusi gresit. Nu am nimic impotriva fotbalului. Ba chiar eram si eu mare microbist cand eram mai mic. Acum mi-am schimbat pasiunile 
Si pentru sine nu? Trebuie sa existe o oarece iubire de sine, nu pana la caderea in mandrie, dar in ordinea asta :
Iubire si raspundere fata de Dumnezeu pe primul loc.
Iubire fata de semeni pe al doilea.
Iubire de sine.
Daca nu ma respect eu pe mine, cum ma astept sa ma respecte altii?
Cat despre fotbal, sunt curios cum a inceput.Auzisem o teorie,destul de sinistra cum ca niste soldati chinezi au luat capul decapitat al unui dusman ucis si il aruncau de la unul la altul cu piciorul si asa ar fi inceput fotbalul, impropriu spus fotbal, jocul cu mingea si piciorul.
Nu stiu daca este adevarata, ma face sa vad fotbalul cu alti ochi daca e. Daca stie cineva de pe aici cum a luat nastere sportul, sa zica.
Nu inteleg conceptul de iubire de sine. Sunt de acord ca omul trebuie sa aiba o anumita demnitate si un respect față de sine, dar asta sa stii ca vine natural atunci cand stii sa iubesti asa cum trebuie.
Iubire de sine nu exista. Iubirea nu e tot una cu respectul. E o diferenta de la cer la pamant intre aceste concepte. Nici nu cred ca mai trebuie pomenit de asa zisa "iubire de sine". Pentru ca ea vine natural omului care iubeste din tot sufletul. Iti spun eu ca e imposibil sa nu ai demnitate daca iubesti. E ca si cum ai spune unui om sa respire. Nu e nevoie. Omul stie si singur ca trebuie sa respire, problema e ca sa iubeasca nu prea stie. Iubirea inseamna lepadare de sine. Ce frumos e cand te indragostesti cu adevarat. Uiti de tot de tine. Efectiv te lepezi de tine si asta iti provoaca bucuria aceea de nedescris. In sfarsit sunt atent la alta persoana si nu la mine! In sfarsit am scapat de chinul sumbru al egoismului. Uite de asta zic eu ca "iubirea de sine" nu are sens. Adica cum, te lepezi de tine pentru tine? Nu are sens. Atunci nu te mai lepezi. Una e demnitatea si alta e dragostea, iar acolo unde e dragoste poti fi sigur ca e si demnitate.
Iar povestea aia cu fotbalul nu e adevarata. Auzisem ca a inceput in China si englezii au preluat conceptul de la chinezi si l-au modificat un pic.
-
anonim_4396 întreabă:
17 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
