De ce simt că am un gol in suflet în permanență? de ce simt că îmi lipsește ceva,de ce de când am terminat liceul simt că mă împovărează ceva și am anxietate încontinuu,trec de la o stare la alta,de atunci simt că s-a trezit ceva in interiorul meu,o durere subconștienta a devenit conștientă.
Nu am probleme in familie, toți suntem sănătoși,am câțiva prieteni,ies des,mă duc în vacanțe, dar mă simt ca de piatră, simt unde ar trebui sa se manifeste fericire și bucurie se manifesta un gol interior, gândurile îmi zboară spre trecut, vreau sa ating fericirea aceea din copilărie, tot mă gândesc cum eram eu atunci și ce am devenit astăzi, as putea spune un adult (21 ani) fără viață, m-am pierdut undeva,pe un drum și nu numai regăsesc, vreau să mă întorc în trecut, sufletul meu tânjește către alte vremuri,tot ce mă gândesc acum este că mă îndrept către moarte,și către suferința, bătrânețe, singurătate, doar exist,nu trăiesc,nu mă simt vie, nu am depresie, nu vreau să mă sinucid sau alte tâmpenii, doar nu-mi plac schimbările, mai am 1 an de facultate și vreau să mă angajez neapărat că sa nu mă mai gândesc, vreau ca zilele sa treacă fără să știu, sa treacă tot! Când am ajuns sa fiu dependenta de tot ce înseamnă tehnologie, rețele de socializare, sunt ca in drog pentru mine, simt nevoia de validări de la persoanele din mediul virtual,îmi petrec foarte mult timp pe Facebook și insta,nu mai mă bucur de un apus,nu mai mă bucur de natură,am uitat sa trăiesc, vreau să mă bucur iar de tot ce făceam înainte,de liniștea interioară pe care o aveam atunci, nu o mai pot găsi în nimic.

O sa fie bine la servici, si cand ajungi sa traiesti singura o sa ai mai multa ocupatie mancare spalat calcat si curatenie

Inteleg ca fata de ultima data de cand ai pus intrebari de genul... nu s-au schimbat prea multe. Deci raspunsurile noastre nu prea ajuta. Oh

Atunci presupun ca o sa dau un altfel de raspuns fata de ce as da de obicei.

Ai dreptate. Viata e urata. Lucrurile din jurul nostru ne fac din ce in ce mai dependenti de ele. Bine... nu pe toata lumea, unii reusesc sa vada partea frumoasa din ele.

Din pacate, personal, nu am gasit inca o solutie la aceasta problema, cum sa nu treaca zilele fara sa stim si sa fim fericiti. Deci din punctul meu de vedere, nu ai ce sa "inveti" de la acest raspuns.

Intrebarea ta, care era? A da. golul in suflet. De ce il simti? Poate pentru ca nu te face nimic fericita. Cam pana aici ar fi raspunsul.


O sa treaca timpul, o sa lucrezi, o sa castigi bani, o sa iti faci o familie si apoi o sa sfarsesti la fel ca oricare al om batran... (desi daca ar fi dupa mine, as vrea sa traiesti pe vecie, ca oricare alt om).

Asta este viata, nu noi am ales sa fim aici. Suntem aici datorita timpului, al existentei si al acestui fir neintrerupt invizibil care ne leaga pe toti de la inceput pana la final.

Ca o solutie, cum am zis, nu am gasit-o. Singurele momente care m-au facut sa ma simt pe mine increzator si oarecum fericit, au fost atunci cand realizez si imi amintesc (pentru un timp foarte scurt) ca tot ce este in jurul meu nu conteaza, nu conteaza ziua de maine, ce o sa fac, ce mananc, timpul. si cand nu conteaza nimic, respir asa de usurat, parca ma si bucur
Alte momente ar fi atunci cand citesc, cand stau cu persoanele dragi mie si ne simtim bine, cand radem impreuna cu prietenii si uitam de orice grija; atunci cand fac lumea sa rada si vad lumea fericita.

Gaseste acele momente care te fac pe tine sa te simti bine, sigur exista ceva acolo.

Pana una alta, felicitari!

Frumos poza de profil
Eu zic ca ceva, ceva te doare dar nu reușești sa îți dai seama care este acel motiv
Recomanda sa faci o vizita la un pisholog, multa sănătate îți doresc

Hei!

E mai simplu decât pare!

Te poti bucura din nou de toate acele lucruri, doar sa vrei asta si sa nu mai trăiești în capul tau.

Ocupa-ti timpul cu altceva astfel încât să înlocuiești rețelele de socializare cu ceva mai productiv si benefic pentru tine.

Nu ar strica sa încerci si dezvoltare personala cu un psiholog gratuit prin asociația respiro help, găsești pe google sau Facebook.

Mult succes!

Lucrurile se schimba, la 21 de ani ai alte nevoi, cerințe și interese, diferite de cele de la 16 sau 17 ani. Unele rămân, dar apar și dispar altele.
La 21 de ani începi sa vezi lumea pentru ceea ce este, poate ca ai anumite dezamăgiri pentru ca îți este povestită diferit în copilărie și adolescență.
Găsește acele nevoi și dorințe, cu siguranță printre ele exista și cea profesionala și economica, propria independență.
Poate ca greutatea în a le atinge te îndepărtează de ele.
Găsește acele noi placeri, specifice vârstei si perioadei din viata ta.
Idk, exista mereu un motiv care duce la anumite stări, cauta-l si accepta-l si după o sa poți sa si rezolvi respectiva problema.
In ceea ce priveste validarea celorlalți, eu cred ca dacă îți cauți validare pe socials cu siguranță o cauți în general și ai o încredere scăzută de sine, iti spun ceva, nimeni n-o sa creadă în tine, trebuie sa crezi tu in tine și sa te "validezi" tu, sa-ti spui tu dacă ești ok sau nu, sau dacă ai făcut un lucru bine sau nu, si sa conteze parerea ta.

Sentimentul asta se numește singurătate. Toți îl simțim stai liniștită.

Nimeni nu te oprește să faci ce vrei tu, nu ce vrea societatea pentru tine. Sa faci o facultate minimalista, sa-ti iei un job minimalist si sa-l lucrezi toată viața doar să treacă mai repede zilele. Dar tie nu-ți face plăcere asta.Ăla e chin, nu e viața.

Daca nu îți place modul de viață care îl ai acum, poți să-l schimbi, ajustezi in orice moment, daca îți place natura găsește oameni care au același pasiuni cu tine, atunci o sa simți că rezonezi cu alte persoane și nu o sa te mai simți așa singura.
Rețelele de socializare, nu se compara cu f2f.

Mda,deci in concluzie prea mult bine strica.

Da, esti cam narcisista.