Păi cei care au prieteni doar de formă sunt persoane superficiale. Nu e nimic rău în a purta conversații cu persoane noi cu care abia te-ai împrietenit. Atât timp cât există acel dialog, poți purta o conversație pentru un timp îndelungat. Când moare dialogul moare și conversația.
Primul motiv ar fi faptul că trăiești un conflict interior. Ai vrea să ai niște prieteni și să faceți diverse chestii împreună. Alegi niște oameni pe principiul că ți se par cei mai în măsură. După care ești foarte repede dezamăgit de faptul că nici măcar ei nu se apropie cu adevărat de ce ai vrea tu de la o interacțiune umană.
În al doilea rând e posibil ca să fii genul antisocial dar mai trimiți câte o cerere pe principiul că o dată la nu știu câte luni vei vrea totuși să vorbești cu cineva. Și ai prefera să nu o faci chiar cu oricine. Pe Facebook de exemplu eu vorbesc foarte rar cu prietenii mei, dar m-am împrietenit cu tot felul de psihologi, doctori, atleți, manageri, etc. Pentru că am acces la informație de calitate și actuală din domeniile care mă interesează. Uneori mai exprim o părere, facem un schimb scurt de idei, dar cam atât.
Și în viața de zi cu zi e cam la fel. Cu familia mea vorbesc destul de rar. Cu părinții mă văd o dată pe săptămână. În rest cu ceilalți mă aud sau mă văd o dată la lună poate voit. Doar să ne mai intersectăm întâmplător, altfel nu am o plăcere extraordinară de ei. Sunt persoane ok, dar știu că avem alt set de valori. Lor li s-ar părea că sunt extremist, iar mie că ei sunt nepăsători dacă am vorbi despre ce simt eu să vorbesc. Cu cei mai buni doi prieteni ai mei și de fapt cam singurii pe care i-am avut pe termen lung în același oraș mă știu de vreo opt ani. Au fost și perioade de 1, 3 sau 6 luni în care nu am vorbit cu ei. Apoi totul a continuat de unde a rămas. Dar a existat comunicare și acceptare. A ajutat mult faptul că am putut dezbate anumite subiecte fără să ne aprindem. Doar de dragul de a ajunge la o concluzie validă, de dragul științei.
În al treilea rând oamenii se schimbă. Ți-am trimis o cerere să zicem apoi am descoperit anumite chestii despre tine care nu îmi convin. Sau după un timp am ajuns să vreau în jurul meu altfel de oameni. Oamenii dacă nu citesc și văd aceleași lucruri se îndepărtează. Valorile lor se schimbă, nu au cum să mai fie prieteni. Doar de complezență, dar cam atât. De asta e importantă comunicarea și împărtășirea viziunii despre viață și a descoperirilor cu cei dragi. E posibil și așa în 90% din cazuri să nu adere la modul tău de gândire. Dar măcar ai încercat. Sunt persoane care nu vor să șteargă pe ceilalți din listă gândind că îi vor jigni sau mai ales vor fi trași la răspundere pentru îndrăzneală.
Din cauza singuratatii, unii oameni ajung sa accepte aproape pe oricine. Vede ca nu gaseste perfetul, cauta cel mai potrivit, vede ca nu gaseste cel mai potrivit, cauta unul acceptabil, nu gaseste acceptabilul, cauta unul,, asa si asa". Si cam de asta unii ajung sa se schimbe pentru societate. MI SE PARE CEA MAI MARE PROSTIE! Oricum, omul se schimba in rau din cauza societatii. Ori inainte ori dupa ce intra in ea.
Bineinteles ca intr-un prieten,, asa si asa" nu poti avea incredere. Dar totusi macar sa-l ai acolo si sa-ti tina de urat. Multi au,, prieteni" doar ca sa iasa cu ei sau din alte motive(poate si din interes). Dar in niciun caz prieteni la care le pot spune toate,, off-urie".
Deci da. de asta au unii prieteni doar de forma, ca nu le place singuratatea .
condru întreabă: